Voluntarii proiectului LIFE protejeaza acvilele de electrocutare
Autor: Ioana Dumitrescu
80 de stalpi de medie tensiune au fost izolati in cadrul proiectului LIFE , in zonele Sarata, Porumbacu de Sus - Porumbacu de Jos, Avrig - Marsa din Piemontul Fagaras, incepand cu 20 iunie 2011. In prezent, activitatea de izolare se desfasoara in Podisul Hartibaciului si va continua in situl Natura 2000 Dealurile Tarnavelor - Valea Nirajului. Pana la finalul anului 2011 vor fi izolati 1.500 de stalpi de medie tensiune in toate cele trei situri cheie Natura 2000 ale proiectului. Lucrarile se realizeaza de catre o firma specializata contractata pentru acest scop de Agentia Regionala de Protectia Mediului Sibiu.
Electrocutarea produsa de liniile electrice de medie tensiune este cauza majora a mortalitatii rapitoarelor de talie mare din Europa, printre care si acvila tipatoare mica. La nivel national, mor anual electrocutate sute de mii de pasari, numai in Transilvania, zeci de mii de pasari cazand victime stalpilor de medie tensiune. In cadrul proiectului LIFE "Conservarea acvilei tipatoare mici in Romania", ai carui beneficiari sunt Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu alaturi de partenerii Asociatia Grupul Milvus si Societatea Ornitologica Romana (SOR), a inceput in anul 2011 implementarea activitatilor concrete de conservare a speciei, printre care si izolarea liniilor electrice de medie tensiune periculoase pentru pasari.
Proiect de pionierat
De remarcat este efortul voluntarilor care au lucrat timp de cateva luni in teren alaturi de echipa de proiect pentru a identifica stalpii problema, care au provocat electrocutarea a zeci de pasari, din cele trei situri cheie "Natura 2000" ale proiectului. Echipelor SOR si Milvus li s-au alaturat 31 de voluntari care impreuna au verificat peste 3400 de stalpi. Pe baza datelor colectate de ei, au putut fi identificate speciile de pasari afectate de electrocutare si stabilite prioritatile pentru lucrarile de izolare a liniilor electrice. Activitatea de izolare a stalpilor de medie tensiune, care se realizeaza in cadrul proiectului LIFE „Conservarea acvilei tipatoare mici in Romania", are caracter de pionierat in centrul Transilvaniei. Cu exceptia unui proiect pilot al Asociatiei Grupul Milvus, care a izolat in trecut cativa stalpi de medie tensiune, in zona Dumbravioara, astfel de actiuni nu au mai fost intreprinse pana in prezent in aceasta zona.
Importanta actiunii de izolare a stalpilor periculosi pentru pasari este cu atat mai mare cu cat la conferinta cu tema "Liniile electrice si mortalitatea pasarilor in Europa" desfasurata la Budapesta in luna aprilie 2011, la care a participat si echipa proiectului LIFE, a fost elaborat un document cu titlul "Declaratia de la Budapesta pentru prevenirea electrocutarii pasarilor". Acest document a fost trimis Comisiei Europene pentru a sta la baza unei viitoare Directive a Uniunii Europene care va obliga companiile de electricitate din statele membre sa construiasca linii electrice sigure pentru pasari si sa inceapa izolarea retelelor electrice existente. Din acest punct de vedere, proiectul LIFE "Conservarea acvilei tipatoare mici in Romania" vine in intampinarea acestui demers European important pentru protejarea pasarilor in special si conservarea naturii in general.
Alte masuri de conservare
Pe langa izolarea stalpilor de medie tensiune, alte masuri practice de conservare ce au inceput sa fie implementate in cadrul proiectului LIFE sunt: managementul adecvat al pajistilor, prevenirea deranjului specie in perioada de cuibarit, stabilizarea cuiburilor naturale deteriorate, montarea de cuiburi artificiale, restrictionarea accesului pe drumurile forestiere in perioada de cuibarit a acvilelor prin montarea de bariere. Toate aceste activitati se desfasoara in cele trei situri cheie "Natura 2000" ale proiectului aflate in zona de centru a Transilvaniei: Piemontul Fagaras, Podisul Hartibaciului si Dealurile Tarnavelor - Valea Nirajului. Proiectul beneficiaza de finantare prin Programul LIFEA "Natura si Biodiversitate" al Comisiei Europene, iar cea mai mare parte a co-finantarii este asigurata de Ministerul Mediului si Padurilor.
