Violenta in sport - o problema a lumii contemporane (I)

Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisa sau audio-vizuala, informeaza in permanent cu privire la manifestari diverse ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime terifiante, batai, violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si pina la cele mai pujin socante (dar nu mai putin nocive), cum ar fi violentele verbale, toate acestea sustinute de o abundenta de imagini violente, se perinda zilnic in fata ochilor nostri.

In acest context, aparitia diferitelor forme de violenta pare aproape o fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit, cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar daca reprezinta o problema delicata, luarea in stapinire a fenomenului violentei nu se poate face decit daca ii sint cunoscute cauzele, originile, formele dc manifestare si posibilitatile de prevenire. Problema violentei poate si trebuie sa devina o tema de reflectie pentru toti cei implicati in actul educational.

In ceea ce priveste intelesul asociat conceptului de violenta, trebuie remarcat ca el a fost deseori discutat in relatie cu conceptele de agresivitate li conflict.

Agresivitatea este considerata un „comportament distructiv si violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine" (Popescu-Neveanu). Cei mai multi dintre autori accentucaza asupra intentionalitatii atunci cind definesc agresivitatea. Astfel, R.A. Barron (1977) dcfineste agresivitatea drept „orice act ce are ca intentie producerea unui prejudiciu fintei vizate".

Istoric si cultural, violenta este o notiune relativa, dependenta de codurile sociale, juridice si politice ale societatii in care se manifesta. In absenta unei definitii precise a violentei, unii autori cred ca este mai potrivit un inventar al faptelor violenta. Numai ca faptele brute, private de semnificatia lor sociala, nu spun nimic.

Calificarea unui fapt ca fiind violent depinde de conventiile sociale in vigoare. Multa vreme, de pilda, corectia fizica pe care parintii o aplicau copiilor (sau sotul sotiei) erau considerate lucruri firesti care faceau parte din actul educational. De asemenea, sint populatii, comunitati, care aproape ca nu cunosc agresivitatea, in timp ce altele se manifesta destul de agresiv.

In prezent, de o atentie aparte se bucura violenta la manifestarile sportive. Ea trebuie deterrninata luind in calcul contextul si cultura sociala.

In mediul manifestarilor sportive pot fi reperate doua tipuri de violenta: (a) violentele „obiective", care sint de ordin penal (crime si delicte) si asupra carora trebuie sa intervina institutiile abilitate si (b) violentele subiective, care sint forme mai subtile de violenta, de atitudine (dispretul, umilirea, jignirea), ceea ce unii autori numesc „atitudini antisociale". Asadar, fenomenul violentei la manifestarile sportive se intinde pe o scara larga la ale carci capete se afla violenta fizica (extrem de mediatizata, de altfel, dar fara analize temeinice ale cauzelor care o provoaca), respectiv incivilitatile (care sint foarte numeroase si pot afecta grav ambianta la manifestarile sportive).

De asemenea, s-a constatat ca, desi presa a atentionat in numeroase rinduri asupra crestcrii violentclor la manifestarile sportive, la nivelul populatiei nu exista o sensibilizare deosebita cu privire la prezenta si nocivitatea fenomenului. Manifestari precum: violentele verbale dintre suporteri si jucatori, suporteri si conducatori de cluburi, suporteri si fortele de ordine (injuraturi, jigniri, umiliri), deteriorarea bunurilor din interiorul si exteriorul locului unde se desfasoara competitia sportiva, refuzul de a se supune regulilor impuse de organizatorii competitilor si organele de ordine, am putea spune ca au inceput sa faca parte din cotidianul manifestarilor sportive. Din acest motiv, desi recunosc frecventa unor astfel de manifestari, atit presedintii de cluburi cit si sportivii, nu apreciaza ca fiind vorba de o crestere sensibila, in ultimii ani, a fenomenului violentei la manifestarile sportive (in special la meciurile de fotbal).

Masurile de prevenire pot fi de mare diversitate: masuri educative si sociale, ameliorarea relatiilor dintre club si suporteri, promovarea dialogului cu cluburile rivale, controlul spectatorilor prin camere dc supraveghere, interventi ale politiei, investitii in infrastructura, intarirea rolului social al cluburilor, organizarea caselor de bilete, legislatie adecvata si multe altele.

Ofiter relatii publice in cadrul IJJ Sibiu

Slt. Alexandru Costea