Vine anotimpul jazz-ului

In mai, Capitala Culturala a Europei gazduieste cel mai important festival de jazz. Concerte, jam sessions, expozitii si videoproiectii vor sta la dispozitia iubitorilor genului.

"Sibiu Jazz Festival" a ajuns la cea de-a 37-a editie, iar programul se anunta exploziv, prin participarea unor maestri de renume, ca Enrico Rava, cel mai mare muzician italian de jazz, sau Viena Art Orchestra, cea mai bine cotata orchestra de jazz din Europa. Daca in editiile trecute, organizarea a mai lasat de dorit, anul acesta se lucreaza din greu ca totul sa iasa snur. 

Totul despre jazz

Timp de noua zile, in spatii conventionale si neconventionale vor avea loc concerte, jam sessions, expozitii si videoproiectii, tema comuna fiind muzica de jazz si interferentele acestui gen muzical cu folclorul, rock-ul, blues-ul, salsa, ori hip-hop-ul. Acest eveniment va beneficia de participarea unor vedete incontestabile ale jazzului international. Enrico Rava, cel mai mare muzician italian de jazz, Viena Art Orchestra, cea mai bine cotata orchestra internationala de jazz din Europa, Dee Dee Bridgewater, Archie Shepp, Didier Lockwood, Chico Freeman, Julio Barreto, A. G. Weinberger, Berti Barbera & 4Given sint doar citeva dintre numele care vor face cinste scenei. Evenimentul ocupa un loc de cinste in megaprogramul eurocapitalei, si totul datorita unei mini-organizatii. Fundatia „Pro Art Hermannstadt", infiintata in 1997, este principalul organizator.

Face istorie

„Sibiu Jazz Festival" este cotat drept principala manifestare a acestui tip de muzica din Romania, fiind considerat reprezentativ si pentru manifestarile de gen din Europa. Festivalul a lansat nume importante ale jazz-ului romanesc, fiind unul din cele mai longevive evenimente culturale din Romania, cu o existenta de peste 36 de ani. Este singura manifestare de acest tip din tara, care face parte din Europe Jazz Network, cea mai prestigioasa retea europeana de jazz. „Scopul declarat al «Sibiu Jazz Festival» este sa contribuie la revitalizarea miscarii jazz-istice din Romania, in spiritul traditiei de jazz de la Sibiu, prin racordarea la tendintele europene in muzica de jazz si promovarea valorilor romanesti in strainatate, devenind astfel un vector cultural atit pentru Cetatea Sibiului, dar si pentru lumea jazzului din Romania", a explicat J. K. Schmidt, managerul manifestarii.

Ceausescu era fan

La inceputul anilor '70 primele trei editii ale Festivalului National de Jazz au avut loc la Ploiesti, din initiativa unui club local, fondat si animat de Alexandru Comanescu si Roman Paul Mancas. Dar in 1970 a luat fiinta „Jazz Club Sibiu", sub patronajul Comitetului Municipal UTC, si la initiativa unor boemi ca Nicolae Ionescu sau J. K. Schmidt. „Din motive de «poluare ideologica», festivalul este mutat fortuit la Sibiu, in 1974. Aici s-a putut bucura de aerul curat al unui burg transilvan, cu o veche cultura europeana, burg in care, de peste trei ani, jazz-ul se bucura de respect si sustinere", a apreciat Schmidt. Noii organizatori si-au promovat „copilul" cu teme-lectie, concerte-lectie si recitaluri. In scurt timp, „Jazz Club Sibiu" a devenit incontestabil cel mai puternic club din tara. Oameni din diferite paturi sociale, de virste diferite, de la elevi de liceu pina la pensionari, au devenit membrii clubului sibian. Contributiile lor au asigurat independenta financiara a clubului. Asa ca performanta nu putea lipsi. Personalitati ale Epocii de Aur nu au ignorat fenomenul. Chiar fiul dictatorului, Nicu Ceausescu, s-a numarat printre sustinatorii si finantatorii clubului, iar mutarea festivalului la Sibiu i se datoreaza si lui.

Ratie de libertate

In 1977 festivalul de la Sibiu devine international, prin participarea pentru prima data a unui grup de muzicieni din fosta Cehoslovacie. „Din 1973, cu toate interdictiile oficiale si neoficiale, am inceput sa colaboram cu ambasade si centre culturale occidentale, stabilind pe propia raspundere contacte, care pe de o parte ne-au costat scump, iar pe de alta parte, ne-au adus pe scena festivalului sibian nume de mare prestigiu ale jazz-ului international", povesteste J. K. Schmidt. El se mindreste ca, in timp, i-au luat exemplul jazz-isti din Timisoara, Brasov, Cluj, Tirgu-Mures, Satu-Mare, Iasi, Galati si Costinesti. Nici cutremurul dezastruos din martie 1977, nici inundatiile catastrofale din Romania anilor '70 nu au putut opri miile de fani din marile orase sa vina la festival si sa umple salile de spectacol pina la refuz. Organizatorii se asteapta ca si in acest an, oamenii sa vina in numar mare.

Peripetii inainte de '89

Schmidt isi aminteste multe momente pe care le-ar putea inscrie in cartea de aur a festivalului. De pilda, concertul trio-ului condus de vibrafonistul Gunther Hampel, din 1981. In acelasi an, vocea numarul unu a jazz-ului feminin, negresa Jeanne Lee, a aparut pe scena desculta. Spre stupoarea purtatorilor moralei comuniste. A sustinut un recital de doua ore, in care a cintat, a soptit, a gemut, a tipat, a dansat, aruncind in aer sala de 700 de locuri in care se inghesuisera 1.200 de oameni. Un altul ar fi recitalul percutionistului Gunther „Babi" Sommer, care a umplut scena cu instrumente  de percutie si le-a transformat intr-un spectacol cosmic.

Editie cu bucluc

Cu toata degringolada din Romania post-decembrista, si editiile noi ale festivalului s-au bucurat de participari internationale. Dar incidentele n-au lipsit. Schmidt rasufla usurat gindindu-se la editia jubiliara din 2000, cind catastrofele s-au tinut lant. „O conjunctura cu totul neobisnuita pentru organizatori, a fost anul dublu electoral din Romania, cu tot circul din mass-media, cu repercursiuni negative si cu mari intirzieri", spune organizatorul. In a doua seara a festivalului, 14 octombrie, percutionistul Maurice de Martin, a fost socat sa constate o defectiune a vibrafonului imprumutat de la Filarmonica Sibiu. Recitalul de gala, alaturi de cvintetul Wolfgang Lackerschmidt  (Germania si Brazilia) putea fi compromis. „Fiind intr-o situatie total neplacuta, am rezolvat situatia cu un telefon, la doua noaptea, la prorectorul Academiei de Muzica «Gh. Dima» din Cluj, care a rezolvat partial problema. A trebuit sa plecam la Cluj", povesteste Schmidt.

Vibrafon, prin efractie

Drumul pina la Academie l-au facut cu neamtul Jurgen Hort, care petrecuse in Art Cafe pina la sase dimineata. Dar la sapte au pornit, iar dupa trei ore, erau la Cluj. Unde ii astepta alta surpriza neplacuta. Camera-magazie a instrumentelor de percutie era incuiata cu trei chei, iar cei doi administratori, muzicieni la rindul lor, plecasera la  a spart usa. Cu martori, proces verbal si tot ce mai trebuia. S-a semnat, la repezeala, si un contract de colaborare intre Academie si fundatia sibiana. In husa lui, vibrafonul a fost pus in autoturismul combi al lui Hort, si a zorit-o spre Sibiu. La 15,30, „trupa de soc" ajunsese la aeroportul din Sibiu. Ateriza cursa de la Viena, cu care au venit cele doua trupe programate sa cinte in ultima seara de festival: americanii pianistei Lynne Arriale si sud-americanii lui Wolfgang Lackerschmidt. Entuziasmul de rigoare, cu stringeri de mina si pupaturi pe obraz, a durat foarte putin. Pina cind unul dintre americani si-a declarat contrabasul „de negasit". Investigatie la aeroport. S-au lamurit. Instrumentul fusese expediat la Munchen, in timpul transbordarii de la Amsterdam. Dar si de aceasta data, romanii au gasit o improvizatie. Care a functionat. J. Anderson, unul dintre cei mai mari contrabasisti ai lumii, uriasul J. Anderson, a fost obligat sa concerteze pe o chitara bas.

Tinar de 30 de ani

„Sibiu Jazz Festival" este considerat unic in Romania, avind in vedere longevitatea, consecventa si numarul impresionant de celebritati ale genului care l-au onorat cu prezenta, de-a lungul timpului. Este cel mai vechi festival de acest gen din tara si unul dintre cele mai vechi din lume, motiv pentru care Sibiul a fost declarat, inca din anii '80, „Capitala jazz-ului" din Romania. Pe plan mondial, sint rare festivalurile de jazz care se pot mindri cu o istorie de peste trei decenii, in conditiile in care insasi existenta acestui gen abia depaseste un secol.

Programul festivalului

 Simbata, 5 mai

ora 19:00 - 24:00 - Pavilion 2007 - Concursul Sibiu Jazz Festival

 Duminica, 6 mai

ora 19:00 - 24:00 - Pavilion 2007 - Gala Laureatilor, Imre Beatrix Group (Romania), formatia Prezent (Romania)

Luni, 7 mai

ora 14:30 - Piata Mare - A. G. Weinberger Blues Band

20:00 - 24:00 - Pavilion 2007 - Lucian Fabro Quartet si invitatii sai (Romania), Marius Popp String Project (Romania), Didier Lockwood si Thomas Enhco & Co (Franta)

 Marti, 8 mai

14:30 - Piata Mare - formatia Gloria (Congo, Ruanda, Camerun, Burkina Fasso, Mali, Romania)

20:00 - 24:00 - Pavilion 2007 - Herbie Kopf Quartet (Elvetia), Enrico Rava Quintet (Italia)

Miercuri, 9 mai

20:00 - 24:00 - Pavilion 2007 - Largo feat. Gast Waltzing (Luxemburg), Dee Dee Bridgewater: „J'ai 2 amours" (SUA, Franta, Argentina)

 Joi, 10 mai

14:30 - Berti Barbera & 4Given / Romania - Piata Mare           

20:00 - 24:00 - Pavilion 2007

Goudsmit / Trujillo / Vierdag / Vink - Olanda

Archie Shepp's Born Free Band / SUA, Franta, Mali, Camerun

 Vineri, 11 mai

14:30 - Piata Mare - Kilimandscharo Dub et Riddim Society (Austria, Ghana, Anglia, Senegal, SUA)

20:00 - 24:00 - Pavilion 2007 - Dean Bowman Quartet (SUA), Chico Freeman y Guataca (SUA, Cuba, Columbia)

Simbata, 12 mai

14:30 - Piata Mare - fanfara Mourcourt (Belgia)

20:00 - 24:00 - Pavilion 2007 - Marian Petrescu Trio (Finlanda, Marea Britanie, Romania), Zbigniew Namyslowski Quintet (Polonia)

 Duminica, 13 mai

20:00 - 24:00  - Pavilion 2007 - Michaela Rabitsch & Robert Pawlik Quartet (Austria), Vienna Art Orchestra (Austria)

Eternul calator

„Un cautator singuratic" il descriu colegii de breasla pe Marius Popp. Acesta este unul dintre solistii romani pe care sibienii il vor putea vedea si asculta la editia de anul acesta a festivalului. Un pianist elaborat si nelinistit. Esentele pe care le gasim in muzica lui sint o sinteza posibila, oferita de pianist, pentru traseul lui de o viata. O recapitulare necesara cu un discurs muzical extrem de controlat, de cerebral, dar si de incitativ.

Trei din Europa

De mai bine de 20 de ani, numele elvetianului Herbie Kopf nu defineste doar un basist de prima mina a scenei muzicale internationale, ci si un prolific compozitor cu o lunga lista de formatii si colaborari. Cunoscut pentru un sound unic, Herbie Kopf joaca un rol important in formarea multor altor trupe de acest gen. Pe scena Festivalului de Jazz de la Sibiu va fi prezent si Enrico Rava, fara indoiala cel mai mare muzician italian de jazz, recunoscut pe plan international. Din multe puncte de vedere, acest magnific trompetist defineste jazzul italian, precum si felul in care muzica lui a devenit un fenomen international. O alta prezenta magnifica pe secena sibiana vine din Franta. Didier Lockwood se mindreste cu peste 30 de ani de cariera, ani plini de evenimente memorabile. In toata aceasta perioada, artistul a lansat 30 de albume, atit in Europa, cit si in Statele Unite, si a sustinut mai bine de 3000 de concerte, la cele mai prestigioase manifestari. Este unul dintre cei mai iubiti muzicieni din Hexagon si mindrul posesor al titlului de „Cavaler al Artelor si al Literelor". Inspirat de muzica la modul general, Didier Lockwood ramine fidel unui jazz cu o sonoritate multietnica.

Muzica militanta

Aprecierea de care s-a bucurat Archie Shepp din partea marelui artist John Coltrane i-a adus un  contract de inregistrare cu casa de discuri „Impulse". Faptul ca Shepp a fost unul dintre cei mai controversati jazzmen ai anilor '60 se datoreaza atit muzicii sale, cit si opinilor politice afro-americane ale artistului, cel putin atit cit cele doua pot fi separate. Ca poet si dramaturg, Shepp este dominat de sentimente de frustrare si furie, dar atinge si cote lirice, chiar sentimentale. In ciuda alinierii cu „New Things", care se ocupa de free jazz, radacinile lui ramin totusi in jazzul traditional.