Viata invaluita in mister

Viata lui Mihai Eminescu a fost una nefericita si scurta. Rindurile de tineri care se duc in fiecare primavara sa-i vada mormintul de la Bellu si sa i-l incunune cu flori stiu ca, in trecut, scriitorii erau de cele mai multe ori jertfe ale mizeriei intr-o societate nedrept alcatuita. Ieri, romanii au sarbatorit 157 de ani de la nasterea „poetului nepereche".

Biografia oficiala

Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850. Fiul lui Gheorghe Eminovici si al Ralucai Eminovici si-a petrecut copilaria la Botosani si Ipotesti, in casa parinteasca si prin imprejurimi, intr-o totala libertate de miscare si de contact cu oamenii si cu natura, stare evocata cu adinca nostalgie in poezia de mai tirziu. Intre 1858 si 1866 urmeaza scoala la Cernauti, dupa care face doua clase de gimnaziu. 1866 este anul primelor manifestari literare ale lui Eminescu. Dupa o activitate publicistica de intensa, Mihai Eminescu se stinge din viata la 15 iunie 1889. E inmormintat la Bucuresti, in cimitirul Bellu.

Lucruri greu spuse

Rare au fost momentele in care s-a incercat restabilirea adevarului despre Eminescu. Dr. Vladimir Belis (fost sef al Institutului Medico-Legal din Bucuresti) si controversatul publicist Theodor Codreanu au sustinut, in citeva ocazii, ca nebunia lui Eminescu a fost inventia unor conspiratori - aflati sub conducerea lui Titu Maiorescu - menita sa declanseze moartea civila a poetului, premergatoare mortii fizice (prin injectarea de mercur). Potrivit celor mai sus numiti, internarea lui Eminescu in ospiciu a fost, in fapt, o veritabila arestare, la care a complotat pina si Ioan Slavici.

Ipoteza controversata

Dr. Belis a explicat ca simptomele retinute de medicii care l-au consultat pe Eminescu contrazic ipoteza ca acesta ar fi fost bolnav de sifilis, boala care i-ar fi afectat in timp judecata. Belis si Codreanu au mai declarat ca publicistul de la „Timpul" a fost unul dintre capii unei miscari paramilitare, conspirate in Societatea Culturala Carpati, care avea misiunea de a declansa un razboi pentru eliberarea Ardealului de sub stapinirea austro-ungara.

Alte teorii

In posesia centrului Academic International „Mihai Eminescu" a intrat un caiet de note de lectura apartinindu-i poetului Ion Georgescu-Vraniste, la care se anexeaza un document deosebit de pretios: „Citeva date asupra ultimelor zile ale Poetului Mihail Eminescu", de doctorul V. Vines, sef de lucrari la Clinica neurologica din Bucuresti („Romania Medical" de la 1 iunie 1931). Doctorul V. Vines spulbera legenda conform careia poetul ar fi fost lovit cu o piatra de nebunul din ospiciu „Petre Poenaru" (legenda alimentata de o scrisoare a surorii lui, adresata d-nei Emilian si fiicei sale, Cornelia). Banuiala doctorului ca ulceratiile de la gambele picioarelor nu erau sifilitice a fost mai apoi confirmata de doctorul Ovidiu Vuia, care, prin analize profesioniste, a demonstrat ca poetul nu a suferit de sifilis si ca tratamentul cu mercur era fost contraindicat (conform medicinii moderne). Doctorul Vines releva cauza mortii, care a fost endocardita veche, de care era amenintat in fiecare clipa. Este un document extraordinar, la care se adauga cele ale lui Calin L. Cernaianu despre moartea civila a lui Eminescu.

CASETA

Poet romantic

Eminescu este clasificat in mod uzual ca apartinind generatiei secunde a romanticilor. Opera sa poetica este considerata a fi capitala de o buna parte a criticii literare romanesti, in ciuda unor incercari de aducere la proportii obiective, personalitatea sa raminind puternic mitologizata. Pentru Calinescu, Eminescu era un rezultat al faptului ca  Dumnezeul geniului l-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.

Recitaluri eminesciene

La 157 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, colectivul Teatrului National „Radu Stanca" a organizat, ieri, o serie de recitaluri in memoria marelui poet. Seria manifestelor a debutat la ora 11, in holul interior de la sediul nou al Primariei, cu un recital artistic sustinut de directorul teatrului sibian, Constantin Chiriac. A continuat in foaierul Facultatii de Litere si Arte, in colaborare cu studentii de la sectia de Arta Teatrala si la Biblioteca Astra. De asemenea, libraria - cafenea Erasmus s-a bucurat de gazduirea acestei reuniuni aniversare „Eminescu in limba germana si maghiara", desfasurata la initiativa actorilor sectiei germane a Teatrului „Radu Stanca".

Premii de poezie

Poeta Rita Chirian din Sibiu a cistigat Premiul National de Poezie „Mihai Eminescu", Opera Prima, pentru volumul „Sevraj". Duminica, la Botosani, s-au incheiat manifestarile celei de-a XVI-a editii dedicate poetului national Mihai Eminescu. Acestea au culminat cu acordarea premiilor nationale de poezie „Opera Omnia" si „Opera Prima" care poarta numele poetului nepereche pe anul 2006. Adrian Popescu din Cluj este cistigatorul Premiului National de Poezie „Mihai Eminescu", Opera Omnia, pe 2006. Juriul condus de Mircea Martin a decis ca poetul clujean sa ia premiul in dauna lui Mircea Dinescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Mircea sau Cristian Simionescu.