Uninominalul

S-a scris si s-a vorbit aproape pina la saturatie despre votul uninominal. Reiau totusi subiectul in cadrul acestui comentariu, pentru ca problema este de un interes covirsitor cu deosebire in aspectul care pune in cauza responsabilitatea alegatorilor. Caci de data aceasta, nu numai ca vom vota, ci vom si alege. Nu vom vota candidatul unic pe care ni-l propunea Ceausescu, nici lista de candidati alesi de partide si oferiti noua ca pe tava spre votare, ci vom alege un om, un singur candidat dintre cei propusi. Cu diferentele de rigoare rezultind din varianta de vot uninominal ce va fi adoptat in final. Si care diferente sint semnificative, majore. Pentru a fi mai bine inteles, voi particulariza votul la nivelul judetului Sibiu.

La populatia judetului ne revin 3 mandate la senat si 6 la camera deputatilor. Pina acum, intregul judet constituia o singura circumscriptie electorala, iar cei 3 senatori si 6 deputati erau votati pe liste de intreaga populatie cu drept de vot al judetului. Acum, judetul va fi impartit in 3 colegii electorale pentru senat si 6 pentru camera, iar candidatii vor fi desemnati diferit, in functie de varianta votului. Astfel, in cadrul uninominalului mixt, adoptat prin asumarea raspunderii de catre guvern, vor fi alese nominal numai jumatate din mandate. Restul de jumatate vor fi la rindul lor impartite in doua: o parte vor fi distribuite in cadrul judetului, in functie de puterea electorala a partidelor, iar cealalta parte va fi distribuita la nivel national pe acelasi criteriu. Cei distribuiti la nivel de judet precum si cei distribuiti la nivel national vor fi desemnati pe liste de conducerile partidelor. Practic, in cadrul acestei variante se aleg direct numai jumatate din mandate. Dimpotriva, in cadrul uninominalului total sau pur propus prin referendum, toti candidatii se aleg direct de alegatori. Fiecare colegiu electoral isi va alege candidatul preferat astfel ca toti cei 3 senatori si 6 deputati vor fi desemnati nominal si in exclusivitate de populatia judetului Sibiu. Daca in varianta uninominalului mixt este vorba de o combinatie intre votul majoritar si proportional, in varianta uninominalului pur votul este exclusiv majoritar si cere o putere electorala de cel putin 51% ceea ce cazuistic presupune doua tururi de scrutin intocmai ca si in cazul alegerii presedintelui sau al primarilor.

Miza este evidenta. In varianta uninominalului mixt, partidele isi pastreaza la indemina un set de mandate de care dispun si au astfel posibilitatea sa-si promoveze oamenii preferati, peste vointa cetatenilor, a alegatorilor. Ceea ce, evident, nu este posibil in cadrul uninominalului pur. S-au adus critici variantei ultime in sensul ca destabilizeaza si slabeste democratia partidica. Critica nu mi se pare fondata. Nu partidele in sine joaca rolul primordial, ci oamenii care le compun. Este rostul si obligatia partidelor sa-si gaseasca si sa cultive politicieni de valoare care, odata agreati de populatie, fortifica partidele in substanta lor. Si contribuie astfel la imbunatatirea, la elevarea standardului politic cu inriurire asupra evolutiei societatii in ansamblu. De asemenea, uninominalul pur tinde spre limpezirea si simplificarea registrului politic de care Romania are atita nevoie, dupa ce Iliescu ne cadorisise cu zeci sau chiar sute de partide. Traim si dramele guvernarilor in coalitie. Avem nevoie de decizie si fermitate. Avem nevoie de valoare civica si morala care sa sustina si sa perfectioneze o evolutie autentic democratica. Cu alte cuvinte, avem nevoie de parlamentari de valoare.

Cheia intregii ecuatii nu mai este exclusiv la mina partidelor, ci a populatiei. De unde si enorma responsabilitate pe care o are votul fiecarui alegator. Gresim profund atunci cind aruncam toata vina asupra politicienilor fara sa cugetam simplu ca noi i-am ales si ca este sub raspunderea noastra calitatea alegerii precum si a prestatiei lor. Sintem confruntati cu cele doua variante de vot uninominal. Desi alegerile parlamentare vor avea loc previzibil peste un an, calitatea acelor alegeri se zamisleste acum cu prilejul referendumului. Doua responsabilitati apasa cu greutatea plumbului: intelegerea corecta si in substanta a variantelor de vot uninominal ce ni se propun dupa care, in rindul al doilea, manifestarea vointei noastre in a alege varianta pe care o socotim cea mai buna. A alege deci intre varianta propusa de guvern si acceptata de actualul parlament sau varianta propusa prin referendum. Sa stim aprecia in deplina cunostinta de cauza care este mai buna. Poate fi un moment de cotitura in viata politica romaneasca.

Gavril Dejeu