Tu si vremea

Cind te dor articulatiile stii ca va ploua. Ai dureri de cap la schimbarea vremii si anticipezi furtunile cu precizia unui meteorolog. Corpul tau este un minunat barometru, chiar daca acest lucru nu te incinta.

Stiai ca

- Vintul poate declansa crize de astm si sinuzite alergice.

- Cresterile bruste de temperatura aduc astenii de primavara si gripe.

- Frigul excesiv este periculos pentru bolnavii de inima.

- Durerile articulare sint caracteristice anotimpului rece si umed.

- Modificarile de presiune acutizeaza afectiunile circulatorii.

- O persoana meteosensibila este cea care reactioneaza la variatiile de temperatura, de presiune si umiditate atmosferica.

In general, schimbarea vremii agraveaza problemele de sanatate existente (cardiace, circulatorii, reumatice) sau duc la aparitia unora noi (ameteala, anxietate, oboseala, tulburari de somn etc.). Simptomele difera de la o persoana la alta si cresc in intensitate cu virsta, alterarea formei fizice si gravitatea bolii. Suferinzii de inima sint, in mod special, meteosensibili. Cei care au avut deja un infarct sint supusi unui risc intreit de a suferi tulburari legate de schimbarea vremii, iar femeile cardiace sint de doua ori mai expuse decit barbatii.

Meteosensibilii devin nervosi cu o zi-doua inainte de schimbarea vremii si se simt groaznic in timpul producerii ei. In aceste perioade se nasc mai multi copii, creste numarul sinuciderilor, al atacurilor de cord, crizelor de ulcer si al migrenelor.

Reumaticii sint primii care „anunta" schimbarea vremii, iar crizele de astm alergic si bolile respiratorii sint declansate de vintul puternic, particulele de polen, spori si gaze toxice care circula o data cu masele de aer. Ploile acide, deseurile, smog-ul si poluarea pot contamina arii intinse, in functie de conditiile meteo, iar cei care traiesc in mediul urban sint mai vulnerabili decit locuitorii zonelor rurale.

Cel mai bun sfat

Mareste-ti rezistenta la schimbarile de mediu, petrecind cit mai mult timp in mijlocul naturii si chiar folosind stimulenti puternici, cum ar fi sauna ori dusurile scotiene (cald-rece, rece-cald).

Frigul, vintul si ploaia

Bronsite, migrene si crize de astm Virusii gripali se „simt" foarte bine in mediul racoros si umed, iar proliferarea acestora provoaca multe afectiuni respiratorii cu complicatii (bronsite). Toamna si primavara aduc variatii de presiune atmosferica, foarte neplacute pentru meteodependenti.

O presiune atmosferica crescuta scade frecventa respiratorie, cea scazuta duce la tahicardie si la hipertensiune arteriala. Daca ai migrena, ai putea descoperi ca se apropie un vint uscat, un front de aer rece sau de joasa presiune.

La noi in tara, in anumite perioade ale anului, apare Foehnul, un fenomen specific Alpilor, care aduce temperaturi ridicate, umiditate si presiune scazute. Foehnul creste ionizarea pozitiva, excitanta, din aer si tulbura echilibrul vegetativ si cardiovascular, determinind decompensari circulatorii. Impuritatile purtate de vint, in cantitati impresionante, sint cauza celor mai multe reactii alergice.

Reumatisme

Toamna este timpul agravarii artrozelor. Puseele reumatice ating un virf in anotimpul rece si umed si sint mult diminuate, pina la disparitie, in sezonul uscat si cald. Daca toamna ai articulatii umflate si dureroase, rezerva-ti timp vara pentru cure balneoclimaterice si fizioterapie.

Deprimare

Cerul gri, bacovian, este o sursa de melancolie si deprimare. Te simti obosit si lipsit de energie. De vina este glanda pineala (epifiza), a carei functionare depinde de lumina ambianta. Cu cit mai putina lumina, cu atit mai multa secretie de melatonina, un hormon care produce starea de somnolenta. Lipsa de activitate fizica si somnolenta duc la plictiseala si stare de deprimare. Pe termen scurt, lumina artificiala poate fi o solutie. Ca sa te protejezi si de lipsa cronica a vitaminei D, „produsa" prin expunerea la soare, in lunile reci ia suplimente farmaceutice sau pleaca intr-un concediu in emisfera sudica.

Temperaturi scazuta produc probleme cardiace si respiratorii. Ninsorile si viscolele aduc zapada, gheata si combinatii periculoase de temperatura si vint. Media de temperatura difera de la o regiune la alta, iar locuitorii zonelor temperate sufera de frig la temperaturi mai ridicate decit cei din zonele reci ale globului. Cu fiecare grad ce coboara sub 18 grade C, rata mortalitatii creste cu 2,15% la Atena si cu numai 0,27% in Finlanda, de exemplu. Cauza acestor decese este, mai ales, infarctul survenit la diferenta brusca de temperatura.

Hipertensiune arteriala si infarct

Iarna inseamna mai putina miscare si o alimentatie incarcata de grasimi, nesanatoasa pentru circulatie si inima. Organismul reactioneaza la scaderea temperaturii prin ingustarea vaselor de singe periferice, supunind inima unui efort suplimentar. Cele mai expuse riscului sint persoanele hipertensive si cele cu afectiuni cardiace.