Totul despre gingivita

Una dintre problemele dentare frecvente, cauzate de lipsa igienei si a unor informatii clare asupra consecintelor acesteia, este gingivita.

Gingivita este o modificare a culorii, texturii si a conturului tesutului gingival, partial sau pe intreaga circumferinta a dintelui. Primele semne sint o modificare discreta a culorii si o tendinta de singerare din interiorul santului gingival.

Aceste modificari pot evolua spre hipertrofia tesutului, cu o modificare importanta a culorii spre rosu-violaceu si tendinta de lezare usoara la periaj sau chiar din cauza alimentelor. Spus in termeni tehnici, santul gingival poate creste prin hipertrofie in sens ocluzal, la o adincime de 3-4 mm, dar insertia epiteliala ramine la jonctiunea smalt-cement, in special in stadiile incipiente ale gingivitei.

Cauza gingivitei o reprezinta prezenta si activitatea nedorita a bacteriilor. Bacteriile se organizeaza sub forma unei mase moi, numita placa bacteriana. Daca aceasta placa ramine in vecinatatea gingiei, aceasta va duce inevitabil la un raspuns inflamator, din cauza toxinelor bacteriene.

Potentialul patologic al placii bacteriene variaza de la individ la individ si de la o zona la alta a cavitatii bucale. Inflamatia este un mecanism imun de aparare; se cerceteaza insa daca raspunsul organismului difera de la un grup bacterian la altul.

Gingivita poate fi tratata si mai ales prevenita printr-o igiena dentara stricta. Tratamentul gingivitei consta in indepartarea placii bacteriene sau / si a tartrului. Acest lucru nu este intotdeauna usor de facut, pentru ca, in timp, placa bacteriana se maturizeaza si absoarbe ioni de calciu si fosfat, transformindu-se in tartru, mai dificil de indepartat de pe dinte. Totussi, daca placa bacteriana se indeparteaza zilnic, dintele poate fi mentinut curat. Orice situatie care il impiedica pe pacient sa indeparteza placa trebuie evitata sau rezolvata. Aceasta include mentinerea unui contur corect al coroanelor si radacinilor dentare, evitarea puntilor care nu pot fi curatate si eliminarea ariilor de inghesuire dentara care compromit eficienta tehnicilor de curatire. Daca tratamentul gingivitelor nu se face corect, acestea evolueaza spre o parodontita marginala cronica profunda, finalizata cu pierderea dintilor.

Totul sta in comportamentul individual al fiecaruia. Obiectivul educatiei sanitare stomatologice este influentarea atitudinii si comportamentului individual in pastrarea sanatatii orale pentru toata viata dar si prevenirea afectiunilor cavitatii bucale.

In prima faza, stomatologul urmareste prevenirea aparitiei bolii si a tulburarilor, vizind, in special, indivizii sanatosi. In preventia secundara, acesta are in vedere stoparea bolii prin detectare timpurie si tratament. Faza de prevenire tertiara consta in oferirea de ajutor pacientilor de a suporta consecintele bolii si limiteaza riscul de recidiva.

In cadrul educatiei stomatologice, este important sa fii cit mai informat despre aceste afectiuni si sa nu pleci urechea la tot felul de sfaturi contradictorii. Cere sfatul unui specialist. Caile principale prin care astfel de informatii educationale ajung la pacienti sint: mass-media, programe comunitare sau fata in fata cu medicul. Aceasta ultima alternativa are cel mai mare succes, deoarece ea se adapteaza la fiecare individ.