Terapie prin munca

Medicii de la Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda" din Sibiu incearca sa ajute bolnavii psihic sa se reintegreze in societate, prin intermediul unei terapii veche de sute ani. Pentru a nu mai fi stigmatizati, o parte dintre ei fac ergoterapie sau terapie prin munca, pentru ca oamenii sa nu-i mai perceapa ca fiind periculosi, uneori capabili sa comita crime. Ergoterapia se face in Sibiu din 1972, la initiativa dr. Szabo, director al spitalului la acea vreme. Astfel, in cele trei ateliere existente in spital, bolnavii cos la masina lenjeriile rupte din spital, fac amulete din ceramica, picteaza si invata sa foloseasca computerul.

Ca niste scolari

Un amestec ciudat de teama si curiozitate ne poarta pasii pe alei. Ajungem intr-un corp de cladire, unde se practica ergoterapia. E ora 9.  Camaruta zugravita in alb se umple de forfot. Cuminti ca niste scolari, bolnavii isi ocupa locurile asteptind cu nerabdare si interes sarcinile pentru ziua respectiva. Aici, fiecare isi gaseste rostul. Pentru majoritatea pacientilor, o zi buna este aceea in care sint stapini pe propria minte.

Vor expozitie    

Muncesc chiar si citeva zile pentru o amuleta din ceramica. Din pacate, conducerea spitalului nu le poate oferi nicio recompensa pentru munca depusa, in afara de satisfactia lor sufleteasca si de faptul ca bolnavii se simt utili pentru societate. „Am fost scosi din programul 2.5, cel care finanta ergoterapia. Chiar si asa, cu fonduri minime, am continuat sa le oferim pacientilor ocazia de a munci si de a se trata in acelasi timp. Prin aceasta metoda, ei se simt utili si se pot integra mai usor in societate. Ne-am bucura daca am gasi o locatie unde sa le expunem produsele, iar din banii achizitionati, o parte sa le revina lor. Ei au expozitie in spital, dar ne lipseste publicitatea", spune Radu Moldovan, managerul Spitalului de Psihiatrie.

Opere de arta

Coordonatorul programului de ergoterapie, medicul Bogdan Popa, spune ca din cei 15 bolnavi care sint tratati prin munca, citiva au terminat o scoala de arta. „Fiecare face cit poate, si cum poate. Nimeni nu-i obliga sa faca, tot ce fac este de buna voie, iar eu doar le coordonez munca. Unii dintre pacienti sint foarte talentati si fac niste picturi deosebite. Eroterapia ii ajuta sa se integreze mult mai usor in societate, atunci cind se externeza", explica medicul Bogdan Popa.

Schimb de experienta

Cu sprijinul unor specialisti de la un spital din Franta, cu care Spitalul de Psihiatrie are o colaborare buna, mai multe cadre medicale de la spitalul din Sibiu au fost instruite referitor la aplicarea ergoterapiei. „Ne-au fost de mare ajutor, deoarece ne-au instruit personalul. Tot cu ajutorul lor, am reusit sa cumparam pentru bolnavi un cuptor de ceramica, insa banii nu ne ajung pentru o investitie mai mare", mai spune managerul Spitalului.

Il picteaza pe Iisus

O parte dintre cei care picteaza sint foarte talentati. In plus, au o rabdare de fier. Unul dintre bolnavii care face terapie prin munca spunea ca, pentru a picta un tablou cu Iisus, i-au trebuit citeva saptamini de munca. Un alt pacient se simte bine cind picteaza flori sau peisaje din natura. Medicul coordonator spune ca-si poate da seama de evolutia unui pacient si in functie de cum picteaza, analizind cu atentie fiecare linie trasata intr-un tablou.

Cos lenjerii

Femeile internate sint de mare folos spitalului, mai ales ca ele reusesc sa scuteasca bani prin reconditionarea lenjeriei rupte sau a pijamalelor folosite in spital. Zilnic, din atelierul de croitorie, se poate auzi sunetul scos de masinile de cusut vechi. Masinile nu au mai fost schimbate de ani de zile, insa mesterii le repara pentru ca femeile sa poata coase lenjeriile tocite, care se rup in timp.

Tainele calculatorului

Pentru ca, de ceva timp, seara a fost desfiintata, directorul spitalului le-a oferit bolnavilor posibilitatea de deslusi tainele computerului. Astfel, bolnavii pot scrie texte, se pot juca pe calculator, iar pe viitor, vor putea naviga si pe internet. „In afara de terapie prin munca, vrem ca ceea ce invata sa le fie folositor pe viitor si vrem sa descopere si sa invete lucruri noi", spune dr. Popa.

Biblioteca

Inca din 1881, la Spitalul de Psihiatrie functioneaza si o biblioteca pentru bolnavi. Ulterior, s-a infiintat si una de documentare medicala. Pentru dotarea lor, directorul spitalului cere ajutorul sponsorilor. „Ne-ar fi mult mai usor, daca diferiti spnsori ne-ar ajuta macar cu materialele necesare pentru realizarea picturilor, deoarece sint foarte scumpe", spune directorul Moldovan.

Bolnavi stigmatizati

Directorul medical al Spitalului de Psihiatrie spune ca un bolnav psihic, care urmeaza tratament, se poate reintoarce la locul de munca si poate duce o viata normala. Din pacate, societatea in care traim ii stigmatizeaza pe bolnavi, ceea ce face ca munca medicilor sa fie, uneori, in zadar. „Una dintre cele mai importante componente ale imaginii pe care o au oamenii despre bolnavii psihic este pericolul social pe care il reprezinta acestia, pentru societate in general. Uneori, bolnavii psihic sint perceputi ca fiind periculosi si determina o reactie de teama pentru ca sint considerati agresivi, chiar si capabili de crima. Oamenii trebuie sa inteleaga ca un bolnav psihic, care face tratament, poate deveni un om normal", spune dr. Bogdan Pacala, director medical

Devin agresivi

In conceptia oamenilor, ceea ce ii face sa fie agresivi sau sa nu isi controleze agresivitatea sint o serie de trasaturi, precum faptul ca sint irationali, iresponsabili, inconstienti, superficiali si lipsiti de discernamint. Medicii spun ca cel mai pregnant apare in imaginea pe care o avem despre bolnavii psihic si o serie de probleme emotionale, care pot favoriza reactii agresive. Astfel, ei apar ca fiind instabili emotional si comportamental, agitati, anxiosi, iritabili, nervosi, cu accese de furie, cu toleranta scazuta la frustrare, vulnerabili, traumatizati, chiar si apatici, indiferenti afectiv, deci dezechilibrati emotional.

Trebuie intelesi

Chiar daca s-au vindecat, bolnavii psihic sint tratati diferentiat de angajatori, doar din simplul motiv ca au fost internati la „nebuni". Toate aceste probleme emotionale ii fac  instabili, influentabili, impulsivi, necontrolati si, in consecinta, imprevizibili. Medicii spun ca faptul ca bolnavii psihici pot avea izbucniri oricind si sint vazuti ca fiind irationali in comparatie cu modul obisnuit de a gindi si iresponsabili, oamenii se asteapta de la ei la cea mai neplacuta reactie posibil, la agresivitate brusca, nemotivata si fara semne prevestitoare care sa ii puna in garda pentru a avea timp sa se apere. De aceea, oamenii ajung sa fie prudenti, sa se afle intr-o stare de alerta cind au bolnavi psihici in preajma care ar putea constitui o amenintare la integritatea lor fizica si chiar la viata lor.

Copii bolnavi

La Spitalul de Pediatrie exista o sectie si pentru copii cu tulburari psihice. Acestia au un atelier special pentru ei, unde deseneaza, se joaca cu plastilina sau fac martisoare. „Activitatile ergoterapeutice pun accentul pe reeducarea gestualitatii, a indeminarii, invatarea unor deprinderi noi, utile, dezvoltarea expresivitatii, readaptarea sau adaptarea la efort. Activitati ca desenul, pictura, modelajul sint foarte importante in dezvoltarea proceselor gindirii, pentru o mai buna coordonare oculara si manuala", explica un medic despre ceea ce se inseamna ergoterapia la copii. Mai mult, spune ca ergoterapia reprezinta un tip de activitate originala, placuta, care ajuta la intarirea eului si contribuie ca atare la restabilirea echilibrului psihic al personalitatii copilului.

Van Gogh a fost epileptic

Mai multe personalitati au suferit de boli psihice.  Pictorul Van Gogh a fost epileptic si schizofrenic.  Eminescu se credea reincarnarea lui Matei Basarab si s-a stins din viata la ospiciu. Scriitorul Lewis Caroll, parintele lui „Alice in tara minunilor", suferea si el de o boala psihica. Regele Henric al VIII-lea a fost impotent si dezechilibrat mintal. Istoricii si psihiatrii spun ca pupilele micsorate ale lui Henric al VIII-lea, ce apar in toate tablourile epocii, pot reprezenta un indiciu al faptului ca regele suferea de o afectiune a glandei tiroide. Complicatiile acesteia duc la impotenta si nebunie.

,,Minte dezbinata"

Termenul de schizofrenie provine din limba greaca si inseamna „minte despicata-dezbinata". Este o boala psihica ce apare in tinerete. Este diagnosticata, de obicei, inaintea virstei de 25 de ani. Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, schizofrenia afecteaza 1 din 100 de persoane. Se intilneste la ambele sexe in mod egal, insa, la femei, debutul are loc, de obicei, cu cinci ani mai tirziu decit la barbati. In cazul gemenilor identici, daca unul sufera de schizofrenie, riscul celuilalt de a se imbolnavi este de 50-60%.

Multi bolnavi

Depresii, atacuri de panica, schizofrenie, tulburari psihice cauzate de alcoolism, droguri si stres. Acesta este tabloul principalelor boli psihice care, in opinia medicilor, pun stapinire tot mai mult pe populatia Romaniei. Astfel, peste 20% din populatia Romaniei sufera de boli psihice. Mai mult, Romania este in fruntea clasamentului european in ceea ce priveste incidenta bolilor psihice. Sanatatea mintala constituie o problema prioritara in intreaga lume, nu numai in tara noastra. Organizatia Mondiala a Sanatatii apreciaza ca, in tarile in tranzitie, rata tulburarilor psihice este mult mai mare decit media celorlaltor tari, situindu-se intre 30% si 35%. La Sibiu, anul acesta se vor infiinta patru centre de sanatate mintala. Aceste centre vor asigura continuitatea ingrijirilor in comunitate a persoanelor cu tulburari psihice.

Ergoterapia

Ergoterapia (terapia ocupationala sau terapia prin munca) reprezinta o forma prelungita si specializata a kinetoterapiei. Mijloc terapeutic complex, ergoterapia realizeaza puntea de legatura dintre terapia prin miscare si viata sociala si sta la baza reeducarii profesionale. Scopurile principale ale ergoterapiei sint multiple. In primul rind, contribuie la organizarea unui program zilnic, variat, de chinetoterapie dirijata, in conditii de lucru si de recuperarea aplicativa a miscarilor. Reprezinta astfel o forma noua de miscare controlata si dirijata. Stimuleaza increderea in sine a bolnavilor si creeaza conditii optime penru dezvoltarea personalitatii lor. Constituie un important test practic asupra capacitatilor si inclinatiilor profesionale ale bolnavilor, ale orientarii profesionale viitoare. Mai mult, atenueaza socul psihic al bolnavilor la reintrarea lor in societate.

Istorie de 144 de ani

Spitalul de Psihiatrie din Sibiu a inceput sa functioneze in 1863. A fost construit din fondul numit „Fondus mente corporum", alocat de la Viena, cu 33 de ani inainte. Spitalul a fost denumit initial „Ospiciul de alienati", apoi „Institutul de alienati". In 1896, se introduce fizioterapia, la inceput numai in forma de proceduri (bai de curent electric). In 1912, se construieste pavilionul actual al sectiei Psihiatrie II barbati nevroze, cu 100 de paturi. Prin aceasta investitie, numarul de paturi pe spital ajunge la 450. In 1950, spitalul primeste numele de „Spitalul Nr. 3", dupa un nomenclator de ierarhizare a spitalelor pe specialitati. Cu 3 ani inainte de Revolutie, isi schimba din nou denumirea. Devine „Spitalul de Psihiatrie". In prezent este al treilea, ca dimensiune, din tara. Asigura intreaga gama de prestatii apartinind specialitatilor: psihiatrie adulti si copii, neurologie pediatrica si recuperare neuromotorie copii, in sistem ambulator, semiambulator (sectii de zi) si stationar, pentru toate categoriile de boli.