Scoala primara de sase ani

Copiii vor incepe scoala la sase ani, cu o clasa pregatitoare, iar invatamintul primar va continua cu alte cinci clase. Gimnaziul se intinde de la clasa a VI-a la clasa a IX-a. Pentru a trece la invatamintul liceal, elevii ar putea da din nou examen de admitere.

Copiii vor incepe scoala la sase ani cu o clasa pregatitoare, iar invatamintul primar va continua cu alte cinci clase. Elevii vor trece fara examen in gimnaziu, care se intinde de la clasa a VI-a la a IX-a. Pentru a trece, insa, la invatamintul liceal, de la clasa a X-a la a XII-a, elevii vor fi departajati pe baza unor criterii care se vor stabili ulterior. Schimbari apar si la bacalaureat - elevii vor avea dreptul sa dea examenul doar intr-o singura sesiune. Aceste modificari ar putea intra in vigoare incepind cu anul scolar 2009-20010, daca proiectul de Lege a invatamintului preuniversitar lansat in dezbatere publica de Ministerul Educatiei va fi aprobat. Ministerul mai are si a doua varianta de lege a preuniversitarului in care structura invatamintului ramine neschimbata.

Dezbateri pentru proiectul de lege

Dupa mai multe dezbateri, Directia pentru Invatamintul Preuniversitar planuieste o noua reforma in invatamint, reforma conform careia invatamintul obligatoriu primar va incepe la grupa pregatitoare de la gradinita si se va finaliza odata cu absolvirea clasei a V-a de la gimnaziu. Invatamintul gimnazial ar putea astfel incepe odata cu clasa a VI-a si s-ar termina in clasa a IX-a. Daca proiectul Legii invatamintului va fi aprobat, liceul va dura din clasa a X-a pina la clasa a XIII-a, in functie de profil, iar admiterea la liceu se va face printr-un examen, pentru a da posibilitatea liceelor bune de a-si selecta viitorii elevi.

Ciclu primar pina la clasa a V-a inclusiv

Desi acest proiect de reforma trebuia supus dezbaterii publice inca de anul trecut, el nu este nici acum finalizat. In schimb, dupa mai multe etape de analiza la Directia pentru Invatamintul Preuniversitar, inspectorii sint pe punctul de a se hotari asupra ultimei variante privind viitoarea structura a anilor de studii din invatamintul obligatoriu. Astfel ca, foarte curind, Ministerul Educatiei si Cercetarii va putea inainta Parlamentului urmatoarea propunerea ca invatamintul primar sa inceapa cu ceea ce pina nu demult era grupa mare din gradinite si sa se incheie dupa absolvirea clasei a V-a, invatamintul gimnazial sa dureze de la clasa a VI-a pina la absolvirea clasei a IX-a; invatamintul liceal, din clasa a X-a pina in clasa a XII-a sau, pentru anumite profile, pina in clasa a XIII-a.

Prea putine spatii in gradinite

Daca gradinita devine obligatorie de la grupa pregatitoare, foarte multe unitati isi pun problema spatiului, intrucit se va mari numarul de copii. Inca de pe acum, in gradinitele cele mai bune se fac liste de asteptare. Pe de alta parte, o structura ca cea propusa in proiectul de lege, presupune costuri ridicate intrucit va fi nevoie si de mai multi institutori si invatatori. De asemenea, unii invatatori cred ca includerea copilului intr-o educatie institutionalizata de la o virsta atit de frageda, de la 5 ani, poate crea probleme de adaptare. De aceea, unii invatatori si parinti cred ca cei mici nu trebuie adusi la gradinita de la o virsta anume, ci in fiunctie de capacitatile intelectuale pe care le manifesta la 5-6 ani.

Admitere la liceu cu examen

Daca, in ceea ce priveste durata invatamintului obligatoriu, lucrurile au fost stabilite, toti participantii la dezbateri au fost de acord ca invatamintul liceal sa nu faca parte din cel obligatoriu. Cum nicio clasa de liceu nu ar mai fi obligatorie, prima concluzie ar fi ca nici elevii din clasa a X-a nu vor mai primi manuale gratuite, asa cum se intimpla in prezent. Dezbaterile privind legea nu au dus la nicio concluzie in ceea ce priveste modul de admitere la liceu insa exista doua variante care se discuta deocamdata. Prima ar fi ca admiterea sa se faca pe baza mediei obtinute la o evaluare de final de ciclu, dupa modelul Testelor Nationale. O a doua posibilitate ar fi cea „clasica". Adica, o evaluare separata de admitere in liceu, care ar permite fiecarei unitati de invatamint sa isi selecteze elevii.

Nivelurile invatamintului preuniversitar

a) educatia timpurie. Se organizeaza in crese si, dupa caz, gradinite, pentru copiii de 1-3 ani

b) invatamintul prescolar, care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare si se organizeaza pentru copiii in virsta de 3 - 6 ani, in gradinite cu program normal, prelungit sau saptaminal;

c) invatamintul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-V. Este invatamint de zi si se desfasoara in program de dimineata. In clasa pregatitoare sint inscrisi copiii care implinesc virsta de 6 ani pina la data inceperii anului scolar. La cererea scrisa a parintilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc virsta de 6 ani pina la sfirsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare;

d) invatamintul secundar, care cuprinde:

1. invatamintul secundar inferior: gimnaziu, care cuprinde clasele VI - IX:

2. invatamintul secundar superior: - invatamint profesional - clasele X - XI/XII - invatamint liceal - clasele X - XII/XIII

e) invatamintul tertiar non-universitar, care cuprinde invatamintul postliceal;

(3) Invatamintul primar si secundar inferior constituie invatamintul obligatoriu.

(4) Formele de organizare a invatamintului preuniversitar sint: invatamint de zi, seral, cu frecventa redusa si invatamint la distanta.

(5) Invatamintul obligatoriu se organizeaza in forma de zi. In mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani virsta clasei, invatamintul obligatoriu se poate organiza si in alte forme de invatamint, pe baza unei metodologii specifice, elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

(6) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aproba organizarea de cursuri de tip „A doua sansa", atit pentru invatamintul primar cit si pentru cel gimnazial, conform unor metodologii specifice.

Art. 17 Elevii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova doi ani de studiu intr-un an scolar, in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.