Romania, implicata in construirea unei noi autostrazi europene?

Ungaria, Serbia si Romania fac planuri pentru construirea unei noi autostrazi care sa uneasca nord-estul Serbiei si sud-vestul Romaniei cu Ungaria, relateaza cotidianul Nepszabadsag. Ambitiosul proiect a fost initiat de agentia din Serbia a Institutului pentru Transporturi si este sprijinit de Magyar Kozut, o companie ungara de stat care se ocupa de reabilitarea drumurilor in tinutul Csongrad, din sudul tarii. Autostrada va incepe la Smederevo, oras sirbesc la Dunare, va traversa regiunea de cimpie a Banatului si va ajunge in Ungaria la punctul de granita comun al celor trei tari, marcat de un obelisc, din apropiere de Szeged. O alta artera a drumului va incepe din regiunea Timisoara si va ajunge in acelasi punct din Ungaria. Apoi, autostrada va traversa Cimpia Panonica la est de riul Tisa. Daca totul va merge conform planului, drumul ar putea fi extins apoi spre Slovacia si Polonia. Pentru a lansa proiectul, Ungaria ar trebui sa obtina aprobarea Uniunii Europene, o preconditie pentru a obtine finantare comunitara. Din perspectiva politica, sansele de realizare a proiectului sint considerate bune, pentru ca UE favorizeaza proiectele comune ale tarilor vecine, mai ales daca in trecut relatiile dintre ele au fost marcate de conflicte, subliniaza Nepszabadsag.

Decretul italian, destinat calmarii panicii sociale

Premierul Italiei a dat asigurari ca poporul italian nu este xenofob si ca decretul-lege semnat nu ii vizeaza doar pe romani. Presedintele CE a criticat insa autoritatile de la Roma pentru modul in care au gestionat problema romilor. „Eu va pot garanta ca in Italia nu exista xenofobie", i-a asigurat premierul italian, Romano Prodi, pe romani, intr-un interviu difuzat de TVR la sfirsitul saptaminii trecute, interval in care, in mai putin de 48 de ore, trei cetateni ai tarii noastre aflati in Italia au murit in conditii suspecte.

Toate aceste cazuri, survenite pe fondul unor agresiuni impotriva romanilor si a unor declaratii xenofobe din ultimele saptamini, au infirmat mesajul pacificator al lui Prodi. „Toata lumea din Romania stie ca eu, in calitate de presedinte al Comisiei Europene, am actionat pentru ca Romania sa intre in UE cu obligatiile sale, dar si cu toate drepturile sale, si nu am schimbat nici macar o virgula. Asta trebuie sa se stie. Exista si interese economice, dar, inaintea acestora, sint legaturi de limba, de istorie, de simpatie. Acestea ramin si vor trebui strinse in viitor", considera Romano Prodi. Premierul italian le-a explicat romanilor ca decretul controversat nu-i vizeaza exclusiv, ci „pe toti aceia care pot provoca situatii periculoase, grave".

Decizia Cabinetului de la Roma ar fi perfect legala, pentru ca le ofera dreptul celor amenintati de expulzare sa conteste decizia autoritatilor in fata unui judecator. In plus, masura a fost adoptata in regim de urgenta din pricina „tensiunilor care au urmat agresiunii asupra dnei Reggiani", tocmai pentru a se evita exacerbarea sentimentelor xenofobe.
Dar, asigura Prodi, expulzarea era oricum una din masurile prevazute intr-un pachet de legi privind siguranta publica „care respecta toate normele europene si de drept international". Doar ca incidentele din ultimele saptamini ar demonstra ca problema rromilor este una europeana care ar impune „o politica europeana comuna, juridica si sociala", a justificat Prodi scrisoarea trimisa impreuna cu omologul roman catre Comisia Europeana (CE), in care cele doua state cereau asistenta Bruxellesului pentru a rezolva problemele de integrare ale acestei comunitati.

Sprijin financiar pentru organizatiile europene de mediu

Comisia Europeana invita organizatiile neguvernamentale de mediu sa prezinte propuneri pentru granturi operationale pentru 2008, in baza Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European si al Consiliului, privind Instrumentul Financiar pentru Mediu (LIFE plus). Fondurile disponibile insumeaza 8.500.000 de euro. Data limita pentru transmiterea propunerilor de proiecte este 7 decembrie 2007. Pentru textul complet al apelului, Ghidul solicitantului, formulare si alte detalii, accesati:
http://www.ec.europa.eu/environment/funding/finansup_08.htm.

Sondaj INSOMAR: Politia Rutiera, cea mai corupta institutie

Politia Rutiera este perceputa de romani drept una din structurile cu un nivel ridicat al coruptiei din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), urmata de Politia de Frontiera si de Inspectoratul de Politie. Acestea sint concluziile unui sondaj INSOMAR, preluat de agentia NewsIn. De altfel, peste 80% dintre cetatenii tarii considera ca nivelul coruptiei a crescut sau a ramas la fel dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Cei care apreciaza ca "ridicat" nivelul coruptiei in Politia Rutiera sint persoane din mediul urban, cu virste de pina la 50 de ani si nivel ridicat de educatie. In plus, exista o diferenta semnificativa intre respondentii din Bucuresti si cei din restul tarii. Astfel, 84% dintre cei din Bucuresti percep un nivel ridicat al coruptiei in Politia Rutiera, in conditiile in care media pe intreaga tara este de 64%.

Totodata, potrivit sondajului, institutiile din cadrul MIRA percepute ca avind nivel scazut de coruptie sint Serviciul de Evidenta a Persoanelor si Jandarmeria. Un loc aparte il ocupa Directia Generala Anticoruptie, despre care 41% dintre respondenti spun ca are un nivel ridicat de coruptie. De asemenea, o treime dintre subiecti au afirmat ca au cunostinta de fapte de coruptie savirsite de angajati ai MIRA, in timp ce 41% dintre ei au declarat ca au oferit "mici atentii" unor angajati ai institutiilor de stat.