Ne iau casele?

Sibienii care locuiesc in calitate de proprietari in casele nationalizate prin Decretul 223/1974 au motive sa fie ingrijorati pina cind recenta hotarire adoptata de Guvern va fi publicata in Monitorul Oficial. Executivul a emis noi reglementari privind normele metodologice de aplicare unitara a legii prin care imobilele preluate de statul roman de la persoanele care au plecat din tara vor fi considerate ca fiind preluate in mod abuziv, indiferent daca plecarea s-a facut la cerere ori daca au fost acordate despagubiri sau nu.

Lasati pe dinafara

In ultima sa sedinta, Guvernul a adoptat o hotarire prin care da o interpretare noua normelor de aplicare a Legii 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate abuziv de stat in vremea regimului comunist. Practic, Executivul scapa de griji, dar da oamenii afara din case. Imobilele preluate de statul roman de la persoanele care au plecat din tara vor fi considerate ca fiind preluate in mod abuziv, indiferent daca plecarea s-a facut la cerere ori daca au fost acordate despagubiri sau nu. Pentru sibienii care au cumparat casele nationalizate, se pune problema daca aceasta reglementare se refera doar la casele care au fost revendicate prin legea 10 sau la toate casele care au facut obiectul aplicarii decretului 223/1974.

Motiv de revolutie

Hotarirea de Guvern n-a aparut, inca, in Monitorul Oficial al Romaniei, dar biroul de presa al primului ministru a prezentat ziaristilor cele mai controversate pasaje din actul normativ. „Eu personal nu cred ca hotarirea vizeaza toate casele trecte in patrimoniul statului prin Decretul 223/1974. Numai la nivelul municipiului Sibiu este vorba de circa 4000 de cladiri din care cea mai mare parte au fost cumparate si intabulate. Unele, pentru ca a trecut perioada de restrictie de 10 ani, au fost vindute unor cumparatori care le-au intabulat la rindul lor. Daca ar fi vizate toate locuintele preluate prin Decret si s-ar repune in termen si cererile ulterioare, inclusiv cele care vor aparea acum cind fiecare fost proprietar ar face cerere de restituire, s-ar ajunge la o revolta sociala", crede Ioan Pop, directorul de la „Urbana" Sibiu. Astfel, restituirile in natura ar trebui luate de la capat, fara ca statul sa-i mai aiba in vedere pe sibienii evacuati.

Imobile revendicate

La nivelul judetului Sibiu s-au inregistrat 3474 cereri de revendicare a unor imobile confiscate de statul comunist. Majoritatea au fost luate prin decretul din 1974, altele prin decretul 92/1950, sau prin alte hotariri. „Dintre acestea aproape, 400 sint acceptate in prezent a fi restituite in natura, altele de peste 500 sint restituite prin echivalent sau alte forme prevazute de lege pentru compensare. Peste 700 de cereri au fost respinse din diferite motive de neincadrare in prevederile legale. Cele mai multe cereri vin din partea unor fosti proprietari din municipiul Sibiu, circa 1400 de cereri, din care aproape 300 au fost respinse pentru ca solicitantii nu au adus actele doveditoare", explica Diana Mocanu, de la Institutia Prefectului. „Daca se va trece la aplicarea ideii hotaririi, conform careia toate imobilele sint considerate a fi luate abuziv, se vor crea situatii delicate din punct de vedere juridic", recunoaste Mocanu.

La prima vedere

„Din lectura partiala a documentului, putem afirma ca hotarirea accelereaza procesul de restituire a imobilelor in temeiul legii 10/2001. Ea lamureste, precizeaza si, in acelasi timp, largeste sfera imobilelor preluate abuziv de stat si astfel pune capat multor controverse in justitie cu privire la aplicarea legii, in sensul cuprinderii cvasitotalitatii imobilelor preluate de stat fara voia fostilor proprietari. Astfel, toate imobillele preluate in temeiul Decretului 223/1974 sint restituibile", a constatat avocatul sibian Gavril Dejeu, fost ministru al Internelor. Dejeu crede ca decizia Executivului a venit dupa presiunile internationale. Adica a numeroaselor plingeri la CEDO, prin care statul roman a fost obligat fie sa restituie proprietatile, fie sa achite despagubiri colosale fostilor proprietari.