Dezvaluire l Ministerul Justitiei ar putea elabora abia intr-un an studii de impact pe coduri

Ministerul Justitiei a cam mintit

Ministerul Justitiei a cerut recent sprijin de la Banca Mondiala pentru realizarea unor studii de impact, desi reprezentantii institutiei au declarat ca studiile exista, iar ministerul este criticat pentru OUG nr. 61, ce elimina aceste studii pentru legi pe care Guvernul isi asuma raspunderea.

Surse din magistratura au declarat, pentru agentia NewsIn, ca Ministerul Justitiei a cerut spriin in urma cu putin timp de la Banca Mondiala pentru realizarea studiilor de impact, iar informatia a fost confirmata de minister. Practic, proiectul este la stadiul de discutii, respectiv redactarea termenilor de referinta pentru studii. Specialistii sustin, astfel, ca, in cel mai optimist scenariu, studiile de impact ar putea fi terminate in cel putin un an. Banii pentru aceste studii de impact pot fi obtinuti de la Banca Mondiala, spun aceleasi surse, din imprumutul obtinut pentru reforma sistemului judiciar in mandatul Monicai Macovei la Ministerul Justitiei, bani care nu au fost, insa, cheltuiti, pana acum. Astfel, imprumutul acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea proiectului este de 110 milioane de euro, la care se adauga contributia Guvernului Romaniei de 36,1 milioane de euro. Ministerul Justitiei a recunoscut, raspunzand unei solicitari NewsIn, ca Romania plateste deja dobanda pentru banii imprumutati.

Banii s-au „tocat“

Nu este pentru prima data, insa, cand ministerul se gandeste sa foloseasca pentru Coduri banii de la Banca Mondiala. Astfel, pentru Coduri au fost folositi bani din imprumutul pentru reforma sistemului judiciar, dar si printr-un alt proiect al Bancii Mondiale. In total, a fost platita o suma de 1,2 milioane de dolari pentru consultantii care au lucrat pentru proiecte. Printre acestia se numara actualul ministru Catalin Predoiu, fostul ministru Valeriu Stoica, Gheorghe Florea, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, sau Flavius Baias, potrivit informatiilor de pe site-ul Bancii Mondiale. Ministerul Justitiei a raspuns, recent, pentru revista „Capital“, care a publicat informatia de pe site-ul BM, ca, intr-adevar, din cadrul Comisiei pentru elaborarea Proiectului Codului Civil a facut parte si Catalin Marian Predoiu, dar doar pana la data de 29 februarie 2008, data numirii sale in functia de ministru al Justitiei. La data respectiva, Catalin Predoiu a renuntat la calitatea de membru al Comisiei si la incasarea restului de onorariu cuvenit, din totalul sumei de 112.000 de dolari.

Ba studii, ba „analiza“

Reprezentanti ai Ministerului Justitiei au declarat, in ultimele saptamani, fie ca aceste studii sunt pe cale sa inceapa, fie ca s-au realizat. ONG-urile sustin ca nu s-au facut studii de impact, legea spune ca trebuie facute inainte de adoptarea Codurilor, iar informatiile comunicate de MJ arata ca, pana in prezent, s-ar fi facut „analize“ de impact sau studii de prefezabilitate cu privire la Coduri. Anterior adoptarii Codurilor de catre Guvern, au fost efectuate analize interne privind necesitatea elaborarii proiectelor noilor Coduri, concretizate in expunerile de motive, se arata in raspunsul Ministerului Justitiei, la solicitarea NewsIn. Prin ordinul ministrului justitiei nr. 1062 din 30 martie, a fost instituit un grup de lucru format din reprezentanti ai MJ, Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Administratiei Nationale a Penitenciarelor, care sa evalueze impactul noilor coduri. „Guvernul recunoaste ca s-a apucat de studiile de impact dupa ce societatea civila a cerut realizarea lor. Guvernul recunoaste ca nu a respectat procedura privind studiile de impact. Conform legii nr. 24/2000, in momentul in care Guvernul transmite proiectele de Coduri in Parlament trebuie sa aiba anexate studiile de impact“, mentioneaza Ministerul Justitiei, in raspunsul dat agentiei NewsIn.

In sfarsit, clarificari

Grupul de lucru a avut o serie de reuniuni, in care s-a stabilit metodologia de lucru si au fost elaborate chestionarele ce vor fi transmise instantelor din tara in vederea transmiterii datelor necesare finalizarii studiului, care va sintetiza impactul Codurilor sub aspectul necesitatii si distribuirii resurselor umane, al infrastructurii si finantarii. In acelasi raspuns al Ministerului Justitiei, se arata ca MJ a adresat Bancii Mondiale o solicitare de asistenta in domeniul studiilor de impact. Singurul aspect clar este ca, in prezent, „se deruleaza activitatea de elaborare a termenilor de referinta in vederea selectarii consultantilor, urmand ca, dupa definitivarea acestora, sa se treaca la urmatoarele etape prevazute de procedurile Bancii Mondiale“. Acest lucru inseamna, dupa cum si Simona David - purtator de cuvant in cadrul Ministerului Justitiei a explicat, pentru NewsIn, ca studiile de impact pe Coduri nu au inceput si ca tot ce s-a facut a fost o analiza de impact. Procedura cu Banca Mondiala presupune elaborarea unui caiet de sarcini, unde sa se explice amanuntit ce se doreste prin aceste studii de impact. Ulterior se va desfasura o licitatie, pentru angajarea unui consultant care se va ocupa de realizarea studiilor. „In ceea ce priveste studiile de impact, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a decis initierea demersurilor in vederea contractarii serviciilor de asistenta tehnica in vederea realizarii analizei de impact a celor patru Coduri. Pentru realizarea acestei analize, in conformitate cu procedurile Bancii Mondiale, se va avea in vedere o perioada de implementare de aproximativ 12 luni, termenul de finalizare al analizei de impact fiind estimat pentru luna iulie 2010“, precizeaza Ministerul Justitiei, la cererea NewsIn.

Contradictii si ascunzisuri

Radu Nicolae, de la Centrul de Resurse Juridice, a explicat, pentru NewsIn, ca prin OUG 61/2009, Guvernul a abrogat obligativitatea studiilor de impact. „Probabil s-a ajuns la concluzia ca aceste studii nu vor putea fi facute in 5 zile, precum consultarile la Codul civil. Astfel, dupa ce Comisia Europeana a presat ani la rand Romania sa introduca studiile de impact, acestea sunt scoase din legislatie“, a declarat Nicolae. In plin scandal, secretarul de stat Alina Bica a sustinut ca Ministerul Justitiei a facut studiile de impact. „Sunt facute studiile de impact (...) exista studiile de impact facute de Ministerul Justitiei, au fost depuse, sunt parte integranta din notele de fundamentare“, a declarat Bica, in cadrul unei conferinte de presa din 11 iunie, a carei inregistrare audio exista pe site-ul institutiei. Si alti reprezentanti ai Guvernului, dar si ai partidelor aflate la guvernare, au afirmat in repetate randuri ca s-au realizat studiile.

Ce spune legea

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative a fost modificata prin Legea nr. 194/2007, ulterior fiind publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 453 din 04/07/2007. In articolul 6 indice 1 sunt introduse noi prevederi, care reglementeaza institutia studiilor de impact.  Astfel, evaluarea preliminara a impactului se face de catre initiatorul proiectului de act normativ. In cazul unor proiecte de acte normative complexe, legea spune ca evaluarea impactului poate fi realizata, pe baza unui contract de prestari de servicii, de catre institute de cercetare stiintifica, universitati, societati comerciale sau organizatii neguvernamentale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare referitoare la achizitiile publice. Studiile de impact nu sunt obligatorii in cazul initiativelor legislative ale deputatilor si senatorilor, precum si al celor bazate pe initiativa cetatenilor.

Care sunt, totusi, codurile?

Ministerul Justitiei a comunicat, la cererea agentiei NewsIn, ca procesul de elaborare a Codurilor s-a incheiat in noiembrie 2008. „Cele patru Coduri au fost elaborate de patru comisii separate, compuse din profesori universitari, judecatori, procurori, avocati si reprezentanti ai Ministerului Justitiei. Componenta comisiilor a fost stabilita astfel incat sa se asigure o reprezentare echilibrata a principalelor profesii juridice interesate in aplicarea Codurilor“, arata Ministerul. Radu Nicolae sustine ca lucrurile nu stau asa. „Nu imi dau seama cum procesul de elaborare s-a incheiat in noiembrie 2008, din moment ce Codurile transmise Parlamentului in decembrie 2008 si retrase de Guvern in ianuarie 2009 nu sunt identice cu cele transmise Parlamentului de catre Guvern in februarie 2009. Un exemplu este Codul de Procedura Penala, care in decembrie 2008 avea 607 articole, iar in varianta din februarie 2009 avea 597 de articole“, explica Radu Nicolae.
Ministerul Justitiei arata ca dezbaterile proiectelor Codului civil si penal s-au finalizat la jumatatea lunii mai, de catre comisia parlamentara, iar, pe 10 iunie, Guvernul a decis asumarea raspunderii cu privire la cele doua proiecte.

Codul civil

In privinta consultarilor publice, Ministerul Justitiei vorbeste despre prima versiune a proiectului Codului civil, care a fost aprobata in Guvern in ianuarie 2004 si a fost adoptata de Senat in septembrie 2004. Proiectul a fost elaborat de o comisie compusa din profesori de la facultatile de drept ale Universitatilor din Bucuresti si Cluj, si de practicieni experimentati, a fost transmis tuturor instantelor si parchetelor, fiind primite comentarii si propuneri, arata MJ. De asemenea, proiectul a beneficiat de consultanta straina, prin Agentia Canadiana pentru Dezvoltare Internationala, de la un grup de experti din Québec (compus din profesori, magistrati, avocati). Pe parcursul dezbaterilor in Camera Deputatilor a aparut necesitatea unei revizuiri substantiale a proiectului, astfel incat a fost constituita o noua comisie de elaborare „compusa din reprezentanti renumiti ai lumii academice si din practicieni ai dreptului, profesori la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti“ si a aparut a doua versiune a proiectului. Noul proiect a fost adoptat in Guvern in 11 martie 2009, si reprezinta o versiune consolidata a proiectului adoptat de Guvern in ianuarie 2004, se arata in raspunsul Ministerului Justitiei, pentru NewsIn. „Varianta asta consolidata a fost adoptata in 11 martie 2009, iar ultima consultare publica a fost in mai 2008. Deci Guvernul recunoaste ca nu a supus proiectul consultarii publice cu cel putin 30 de zile inainte de 11 martie 2009, asa cum il obliga Legea nr. 52/2003 a transparentei decizionale. Propun ca celor care au participat la cele 5 zile de consultari in aproape 5 ani sa li se aplice noul Cod, iar noua, restul cetatenilor, sa ni se aplice Codul de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza“, a spus Nicolae.

Codul de procedura civila

In ceea ce priveste proiectul Codului de procedura civila, acesta a fost postat, pentru prima data, pe site-ul MJ, in martie 2008, fiind transmis instantelor si celor mai importante centre universitare (Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Sibiu si Craiova), potrivit ministerului. Drept urmare, intre martie si septembrie 2008 au fost primite de la reprezentanti ai profesiilor juridice precum si de la instante, comentarii si propuneri, care au fost analizate de comisia de elaborare. Proiectul a suferit unele amendamente, iar noua versiune a fost publicata in septembrie 2008. Si in acest caz, s-au organizat simpozioane, conferinte la care au participat profesori universitari, judecatori, avocati, notari publici, executori judecatoresti si reprezentanti ai mediului de afaceri, arata MJ. De asemenea, au avut loc intalniri cu reprezentanti ai profesiilor juridice, ai instantelor si ai societatii civile. In iulie 2008, au avut loc dezbateri cu reprezentanti ai societatii civile, in cadrul Comisiei de Dialog Social - MJ, in iunie 2008 cu avocati, notari, consilieri juridici, iar in septembrie 2008 cu judecatori desemnati de conducerea curtilor de apel, cu reprezentanti ai ICCJ, CSM si INM, dar si cu ONG-urile interesate, precum si cu reprezentanti ai Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti din Romania, ai Asociatiei Romane a Bancilor, ai Uniunii Nationale a Notarilor Publici, ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului, precizeaza MJ, in raspunsul dat NewsIn. „Toate dezbaterile s-au incheiat in 2008, dar Guvernul le-a adoptat in 25 februarie. Iarasi Guvernul recunoaste ca nu a respectat legea transparentei si nu a publicat proiectul spre dezbatere publica cu 30 de zile inainte de 25 februarie 2009“, constata, din nou, Nicolae.

Codul Penal

In privinta proiectului de Cod Penal, MJ informeaza ca, intre decembrie 2006 si februarie 2007, a fost transmis instantelor si parchetelor, care au formulat comentarii si propuneri, iar noua versiune a fost publicata pe site-ul MJ in 2 martie 2007. Ulterior, pe parcursul anului 2007, au avut loc intalniri cu reprezentanti ai profesiilor legale interesate in aplicarea dreptului penal, precum si cu reprezentanti ai instantelor. Noile amendamente au fost postate pe site-ul MJ in data de 24 ianuarie 2008. Proiectul Codului de Procedura Penala a fost publicat pe site-ul MJ in 14 aprilie 2008, a fost transmis instantelor, au fost organizate intalniri cu reprezentanti ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai DNA. Ulterior, tot in 2008, au fost organizate intalniri cu reprezentanti ai judecatorilor si procurorilor din Cluj, Oradea, Alba Iulia, Timisoara, Bucuresti, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Brasov, Constanta, Galati, Iasi, Suceava, Bacau, Targu Mures. Radu Nicolae spune ca si de aceasta data Guvernul nu a respectat legea transparentei decizionale. „Problema este ca intre varianta Codului de Procedura Penala din decembrie 2008 si februarie 2009 sunt 10 articole in minus. Cu alte cuvinte, Guvernul a umblat la Cod fara sa se consulte cu nimeni“, spune expertul.

Irosire

146,1

milioane de euro costa proiectul de reforma a justitiei

Cristi Danilet l presedinte SoJust

„Procedura e complicata si va temporiza mult lucrurile, probabil semnarea contractului cu castigatorul licitatiei se va realiza pe la sfarsitul anului, iar inca cel putin 6 luni sunt necesare pentru intocmirea studiilor, la care se adauga perioada de rezolvare a problemelor ivite de la modificarea legii de organizare judiciara pana la recrutarea personalului si pregatirea adecvata. Aproximez aplicarea noilor coduri cel mai devreme la mijlocul anului 2011“