Mai mult sport
Autor: Mihaela PARGHEL
Data publicarii: 05/01/2007
Din acest an, toti elevii, fie ca sint sau nu scutiti la activitatile sportive, trebuie sa faca miscare. Decizia daca un elev este sau nu apt din punct de vedere medical pentru a participa la orele de educatie fizica va fi luata de medicii scolari, in mediul urban, si de medicii de familie in mediul rural.
Ministerul Sanatatii vrea sa reduca numarul elevilor care au scutiri la sport. Din acest an, toti elevii, fie ca sint sau nu scutiti la activitatile sportive, trebuie sa faca miscare. Ministerul Educatiei le va trimite medicilor scolari programa orelor de sport care se fac in scoli, inclusiv estimarea efortului facut de copii. Astfel, medicii vor sti exact care este tipul de scutire pe care il vor prescrie elevilor care au diferite afectiuni. Reprezentantii Ministerului Sanatatii sustin ca multi copii aleg sa isi ia scutiri la sport pentru ca obtin note mici la aceasta disciplina, care le strica mediile generale. Initiativa nu este insa noua, este vorba de reactualizarea unui ordin din 1997, care nu a fost publicat in Monitorul Oficial.
Decizie obligatorie
Decizia daca un elev este sau nu apt din punct de vedere medical pentru a participa la orele de educatie fizica va fi luata de medicii scolari, in mediul urban, si de medicii de familie, in mediul rural. Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Educatiei si Cercetarii au eliberat un ordin comun pentru aprobarea Metodologiei eliberarii scutirilor medicale de la orele de educatie fizica si sport la elevi si studenti si a baremului medical cuprinzind afectiunile pentru care se acorda aceste scutiri. Metodologia aprobata de comun acord de catre cele doua ministere este obligatorie, potrivit legii, in toate unitatile de invatamint scolar si universitar, indiferent ca sint publice sau particulare.
16 categorii de afectiuni
Ministerul Sanatatii si MEdC au stabilit 16 categorii de afectiuni pentru care un elev sau un student poate solicita si primi scutire medicala pentru educatie fizica si sport. In cele 16 categorii sint incluse peste 450 de boli pentru care se poate da scutire totala sau partiala pe o perioada de un an sau doar temporar. Printre categoriile de boli care nu se impaca deloc cu efortul fizic se numara tumorile, bolile infectioase gen tuberculoza, scarlatina sau hepatita virala acuta sau unele boli ale singelui ca anemiile severe sau hemofilia. Chiar daca nu sint boli specifice tinerilor, in cazul in care sufera de reumatism acut sau stenoza mitrala reumatismala, elevul sau studentul trebuie sa renunte total la orele de educatie fizica. Se dau scutiri, fara probleme, si pentru hipertensiunea arteriala si hipotensiunea arteriala, precum si pentru diferite tipuri de cardiomiopatii sau tahicardii.
Bolile psihice nu „merg" cu efortul
Alte boli care in trecut aduceau scutiri elevilor si studentilor sint rinitele cronice. Ele au fost scoase insa de pe lista, la fel ca si suflul sistolic. Ramin insa afectiunile cronice ale sistemului osos si ale sistemului muscular. Pentru piciorul plat cu tulburari trofice, cunoscut ca platfus, medicul specialist ortoped poate aprecia daca este nevoie de o scutire totala sau partiala de efort fizic sau daca se impune cultura fizica recuperatorie. Acelasi lucru poate fi recomandat si in cazul luxatiei de rotula, cu specificatia insa ca elevul sau studentul nu va face alt tip de efort fizic. Adolescentii care sufera de tulburari mintale sau de comportament pot, de asemenea, sa obtina scutiri de la orele de educatie fizica. Este cunoscut faptul ca in rindul adolescentilor exista astfel de afectiuni, specifice schimbarilor psiho-afective care se produc la acea virsta. De aceea, se acorda scutire totala pentru afectiuni gen schizofrenie sau tulburari schizo-afective, tulburari bipolare cu episoade maniacale sau depresive, anorexie nervoasa, tulburari obsesiv-compulsive, tulburari delirante. Insa pentru tulburarile anxioase si cele de somatizare si de conversie si pentru boala ticurilor, medicii psihiatri pot recomanda, cel mult, scutirea partiala de efort fizic.
Scutire reinnoita anual
In ceea ce priveste leziunile traumatice externe, tinerii pot obtine scutiri de la educatie fizica in cazul starilor postoperatorii, dar si dupa leziuni traumatice de orice fel. Ceea ce difera este perioada de „inactivitate" recomandata. In aceste cazuri, medicul specialist acorda o scutire totala, anuala sau temporara, apoi, treptat, va semna alte scutiri, partiale, pe perioade din ce in ce mai scurte. Acestea din urma pot fi acordate si de medicul de familie, cel care este obligat sa tina si o evidenta cit se poate de clara a afectiunilor de care sufera pacientul. Scutirea se acorda pe maximum un an. Daca afectiunea de care sufera elevul sau studentul este una permanenta, el va trebui sa prezinte la inceputul fiecarui an de studiu un document care sa ateste starea sa de sanatate si motivele pentru care nu are voie sa participe activ la orele de educatie fizica si sport.
Exercitii bine clasificate
Pe de alta parte, in cazul elevilor carora li se recomanda doar limitarea eforturilor, printr-o scutire partiala, Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei si Cercetarii au stabilit, de comun acord, si tipul de exercitii fizice pe care le vor face elevii la diferite virste si nivele scolare. La fiecare dintre ciclurile primar, gimnazial, liceal si invatamint superior, specialistii au stabilit trei clase de exercitii fizice care se vor executa la orele de educatie fizica si sport. Astfel, elevii si studentii vor efectua exercitii de efort mic, mediu si mare. In acest sens, deprinderile sportive elementare specifice altetismului vor reprezenta un „efort fizic mare" pentru elevii din clasele I-IV, in timp ce pentru cei de la V-IV, acestea vor fi doar elemente de efort fizic mediu. Pentru ei, cele mai grele exercitii considerate ca atare de specialisti sint cele de viteza si indeminare, in genul stafetelor, pe durata a 5-7 minute. Pentru elevii de liceu sint considerate exercitii de efort fizic mediu jocul de volei, timp de 30 de minute, aruncarea greutatii sau participarea la probe de triplusalt sau sarituri, iar de efort maxim alte jocuri sportive gen fotbal, baschet sau handbal.