Daruire l Cel mai tinar criminalist sibian are doar 21 de ani

Justitiarii invizibili

Ei reprezinta fata ascunsa a muncii de politist, dar detin un rol-cheie in rezolvarea oricarui caz dificil. Cei peste 30 de criminalisti sibieni, in frunte cu subcomisarul Dumitru Gosa, dovedesc zilnic ca nu exista crima sau criminal perfect. Sint tineri, dar profesionisti veritabili.

Nimic nu se compara cu satisfactia de a-i da de urma unui raufacator, sustin criminalistii

Cu totii sintem obisnuiti cu imaginea politistului imbracat in uniforma, cu bastonul si arma la briu, gata oricind sa intervina pentru a-i ajuta pe sibienii aflati la ananghie, sau cu politistul care ne opreste la coltul strazii si ne amendeaza pentru ca am incalcat vreo regula de circulatie. Exista insa si politisti pe care nu ii vedem, dar care detin un rol-cheie. Ei nu patruleaza pe strazi, nu dau amenzi, nu intocmesc dosare penale, nu aresteaza infractori. Cel putin nu direct. Ei sint criminalistii.

Politisti din umbra

In Sibiu lucreaza 21 de criminalisti, iar in judet mai sint opt la Medias, doi la Avrig si cite unul la Saliste, Cisnadie si Agnita. Seful lor, subcomisarul Dumitru Gosa, se mindreste cu oamenii pe care ii are in subordine. Majoritatea sint tineri, dar responsabili. „Munca de criminalist este una foarte dificila, pe de-o parte pentru ca ti-e dat sa vezi scene dintre cele mai oripilante, iar pe de alta parte pentru ca necesita o munca foarte migaloasa, de Sisif. Tocmai de aceea noua nu ne este permis sa gresim. Din fericire, aici, la Sibiu, am avut norocul sa intilnesc un colectiv de oameni tineri si foarte buni profesionisti. Este suficient sa va spun ca media de virsta a oamenilor mei e de aproximativ 45 de ani, iar cea mai tinara angajata are doar 21 de ani", spune multumit subcomisarul. 

Oamenii-cheie

Munca pe care o desfasoara criminalistii este esentiala pentru orice caz. „Daca la mijloc este si un cadavru, atunci oamenii mei iau parte si la necropsie, pentru a preleva orice urme suspecte sau indicii. Un caz se construieste pe probele tehnice furnizate de noi, asa ca nu ne permitem sa gresim. Oamenii mei lucreaza in echipa, tocmai pentru ca nu cumva unei singure persoane sa-i scape ceva", explica subcomisarul Gosa. De fiecare data, primul pas este izolarea scenei in care s-a petrecut infractiunea, apoi incepe munca de prelevare a probelor. La un simplu furt din magazin, prelevarea probelor poate dura chiar si cite patru sau cinci ore, deoarece se analizeaza fiecare coltisor in cautarea unei amprente, chiar si partiale. Apoi urmeaza analizarea probelor in laboratoare.

Mareu la datorie

In opinia subcomisarului Gosa, cele mai importante calitati ale unui criminalist sint seriozitatea, dorinta, placerea, pasiunea pentru munca, rabdarea pentru cautarea si descoperirrea urmelor, puterea de a face fata si de a rezista chiar si in fata celor mai singeroase si oripilante evenimente, profesionalismul, dar si disponibilitatea de de a fi mereu prezent acolo unde s-a intimplat ceva, si este nevoie de serviciile lui. „Munca noastra este dificila, deoarece, daca, de exemplu, se intimpla ceva la ora 3 dimineata, trebuie sa mergi acolo, indiferent unde ai fi. Cu toate acestea, este o munca care iti ofera numeroase satisfactii. Nimic nu se compara cu satisfactia de a identifica si a-i da de urma unui raufacator, care a furat, violat sau ucis. Acesta este si unul dintre motivele pentru care eu inca ma implic si lucrez la diferite cazuri, in special la cele grave", marturiseste criminalistul.

Criminalistica - o stiinta

Alphonse Bertillon, grefier la Prefectura de politie din Paris, avea sa ramina in istorie ca unul din fondatorii criminalisticii. In urma cu 126 de ani punea bazele antropoetriei, ca mijloc de identificare a criminalilor. Metoda se baza pe masurarea unor elemente invariabile ale scheletului si corpului uman, masuratorilor antropometrice adaugind si semnalmentele exterioare. Celebrul „scaun al lui Bertillon", ca instrument de masurare antropometrica, a fost imediat adoptat de politiile din numeroase tari, inclusiv Romania, prin grija profesorului Mina Minovici. In Europa, nasterea criminalisticii este legata de procesul indelungat si contradictoriu al renuntarii la tortura si la procesul de inchizitie. Si in Romania, scoala de criminalistica formata la inceputul secolului XX, in jurul profesorilor Mina si Nicolae Minovici, a adoptat cele mai avansate tehnici de cercetare criminalistica si de probatiune judiciara pentru vremea respectiva.

subcomisar Dumitru Gosa l seful Serviciului Criminalistic
„Nu exista nici infractiune si nici infractor perfect. Si asta deoarece nici un infractor nu paraseste locul infractiunii fara sa lase urme ale trecerii sale. Este suficient un fir de par, o molecula de singe, o particula de tesut pentru a fi extras profilul genetic al criminalului. Aceasta este treaba noastra, sa gasim aceea urma si identificam autorul"