Hermann invadeaza orasul

Studenti, circiumari, militari sau chiar bancheri, mini-Hermanii se pregatesc sa iasa in strada. Desi au fost planificate zece sculpturi, doar opt sint gata sa dea ochii cu lumea. Viitoarele mascote ale orasului vor fi expuse la loc de cinste, la inceputul saptaminii viitoare. Cu toate ca vor poposi sub cerul liber, materialele din care au fost realizate le vor feri de frig si ploi.

Direct in centru

Cele opt sculpturi vor parasi sediul Primariei, sub adapostul careia se vor mai afla numai pina duminica. Micutii Hermanni vor respira aer de Capitala Culturala Europeana, sub privirile localnicilor, dar si ale turistilor. Statuetele vor sta la dispozitia curiosilor si se vor lasa fotografiate in Piata Mare, Piata Huet, Piata Mica, strada Cetatii si bulevardul Victoriei. „Statuetele vor ramine in spatiile publice pe tot parcursul anului 2007. Din momentul amplasarii instalatiilor ambientale in Sibiu, obiectele vor apartine comunitatii", a explicat Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei. Fiecare statuie va avea cite o placa inscriptionata in romana, engleza si germana si va oferi informatii despre ipostaza aleasa.

Fetele lui Hermann

Hermanii necuvintatori sint creatia Fundatiei Culturale Inforom, din Bucuresti. In colaborare cu Asociatia Sibiu 2007, bucurestenii au reusit sa includa proiectul „Istoria la pas. Faceti cunostinta cu Hermann" pe agenda culturala a Sibiului. Sub semnatura artistului Petru Alexandru Galai, sculpturile au fost realizate dupa chipul si asemanarea fondatorului mitic al Sibiului, Hermann. De la imaginea unui cavaler medieval, la cea a unui student sau mestesugar si pina la stilul dandy, micii sasi din lemn si fier au sarcina de a promova istoria Sibiului atit in tara, cit si dincolo de granite. Locatiile in care vor fi amplasate statuetele vor fi selectate in functie de imaginea pe care acestea o invoca. De pilda, Hermann cu chip de student va poposi, cel mai probabil, in zona Universitatii Lucian Blaga, sau in preajma Colegiului National Andrei Saguna. Un alt Hermann, de aceasta data jovial si imbietor, va marca intrarea intr-un un han vechi, traditional, reabilitat pentru turistii anului 2007.

N-a fost usor

Un an de zile. Atit a fost alocat proiectului, pina sa fie totul gata. Aproape patru luni au fost alocate etapei de documentare, in timp ce realizarea propriu-zisa a viitoarelor mascote culturale a durat cinci luni. De la inceputul lunii octombrie 2006, pina in luna februarie a acestui an. Petru Alexandru Galai a coordonat echipa de lucru si s-a ocupat de toate aspectele, de la conceptia plastica, la aprovizionare cu materiale, mina de lucru, productie, finisare, pina la stabilirea locatiilor pentru montajul stradal. Odata transportate si amplasate, statuetele vor intra in circuitul capaniilor de marketing si publicitate. Si asta pentru ca proiectul isi doreste atingerea si recunoasterea unei dimensiuni europene. Mai mult, organizatorii spera chiar ca miniaturile fondatorului Sibiului vor pune bazele unei traditii si vor putea ajunge la rangul de mascota a orasului, asemenea ursului pictat din Berlin.

Statui scumpe

Bugetul total al proiectului este estimat la 70.000 euro. Finantatorul principal este Ministerul Culturii si Cultelor, care a directionat nu mai putin de 44.550 euro pentru statuile Sibiului. Aportul promotorului, adica al Fundatiei Inforom, va consta din surse proprii si sponsorizari. De altfel, in vederea promovarilor ulterioare vor fi antrenate sume din exploatarea drepturilor si sponsorizari. Suma include conceptia si realizarea statuilor stradale, a produselor promotionale si informative, precum si a modalitatilor de promovare: pagini de internet, publicitate on-line pe diverse site-uri, CD-uri, brosuri.

Cum se face

Hermanii in miniatura sint fabricati din straturi de nestrapol, cu armatura de fibra de sticla si schelet interior metal si lemn. Tehnologia presupune modelarea in regim de unicat a pieselor, pentru fiecare fiind necesare realizarea a doua rinduri de negative. Piesa se cizeleaza si cromatizeaza cu vopsele speciale, rezistente la intemperii. Placile inscriptionate care contin date despre subiect au fost realizate dintr-o rasina speciala, rezistenta, care permite incizarea caracterelor cu pantograful si confera acuratete, lizibilitate si rezistenta. Durata de viata garantata a mascotelor este de un an. Sculpturile au fost montate un postament de aproximativ 70x70 cm si au o stabilitate statica proprie. Pentru prevenirea rasturnarii in conditii speciale meteorologice sau actiune mecanica, placile de suport au fost prinse in imbracamintea pardoselii urbane prin buloane, cu ajutorul carora se pot face reglaje pe orizontala si verticala. In functie de conditiile amplasamentului, rosturile si locasurile buloanelor vor fi injectate cu o rasina adeziva.

De ce Hermann?

Potrivit organizatorilor, centrul de greutate al proiectului cade de accentuarea istoriei comunitatii sasilor. Dincolo de acest aspect, proiectul isi propune difuzarea, intr-o maniera agreabila, eficace si stimulativa ambiental a unor date si informatii despre cele mai semnificative domenii si perioade ale istoriei civilizatiei si culturii orasului Sibiu. Totodata, se are in vedere promovarea mascotei Hermann, personaj legat si etimologic si legendar de fondarea cetatii medievale, inclusiv generarea de forme comerciale de exploatare a imaginii in folosul comunitatii. Cu acest prilej, initiatorii programului cultural vorbesc despre avantajul estetic al statuetelor care, sustin ei, ar contribui la infrumusetarea spatiilor publice.

Statui pentru viitor

Prin intermediul unui material explicativ, fundatia din Capitala argumenteaza amplasarea statuetelor in Capitala Culturala Eeuropeana. „Sibiul reprezinta un spatiu multicultural, complex, tipic central european, ale carui fundamente istorice, urbanistice si civice sint datorate elementului etnic german; deslusirea faptelor si elementelor de civilizatie este dificila si necesita studiu si un background intelectual. Informarea si cunoasterea se realizeaza la scara de masa in special prin intermediul Internetului, al multimedia, adica un ansamblu structurat sugestiv si accesibil de imagini si date; este modalitatea preferata in special de tineri, de adulti implicati profesional, de turisti si vizitatori de ocazie. Spatiul urban trebuie mobilat cu elemente spatiale tridimensionale atractive, purtatoare de sens, provocatoare, care sa stimuleze coeziunea sociala, recistigarea gustului pentru ambient si spatiu deschis, pentru contemplarea imaginii spatiului public, pentru repere", se arata pe site-ul fundatiei.

Scurt istoric

Nu exista sibian care sa nu stie legenda Sibiului, cetate intemeiata de starostele sas Hermann, la mijlocul secolului al XII-lea. Povestea spune ca Sibiul, Hermannstadt, a luat nastere pe un petic de pamint cit o piele de bour, facut cadou de regele Germaniei colonistilor sasi de pe Rin-Mosela, plecati in pribegie inspre Est. Hermann ar fi fost atit de inspirat, incit a taiat pielea bourului in nojite foarte subtiri, le-a legat si a inconjurat cu ele paminturile din dreapta riului Cibin, pe locul unde avea sa apara cetatea Sibiului. Asa a ajuns ca asezarea saseasca sa poarte numele de „Orasul lui Hermann", denumire sub care Sibiul este cunoscut si astazi, mai ales in rindul vorbitorilor de limba germana.