Grigore Popescu: „Lista marilor datornici din Sibiu s-a subtiat"

Grigore Popescu conduce Directia Generala de Finante Publice de doi ani de zile. A refuzat un post de secretar de stat pentru a ramine in preajma sibienilor. De la cirma institutiei, se vad doar realizari: colectarea taxelor merge bine, marii datornici sint din ce in ce mai putini, iar primarii nu comenteaza la „imparteala". Cu mici exceptii.

Grigore Popescu: Da, in Sibiu, colectarile de taxe merg foarte bine. Mai ales impozitul pe venit. In cinci luni de zile, avem o crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut de 53 la suta. Asta inseamna ca am anticipat 44 de milioane pentru echilibrare. Pina acum, am impartit 31 de milioane, adica peste 70 la suta din fondurile destinate administratiilor locale. Anticipez ca in lunile august septembrie o sa dau o noua decizie de majorare a acestor fonduri pentru a echilibra bugetul localitatilor, dar tot dupa acelasi algoritm. Adica cei care au primit, vor mai primi.

Rep.: Si societatile comerciale? Mai avem mari datornici?

G. P.: Nu prea mai sint mari datornici. Printre primii datornici se afla Uzina Mecanica Mirsa. De doi ani de zile, de cind am venit eu la Directia de Finante, stiam despre acordul comun pe care mai trebuie sa-l semnaze presedintele ANAF. Acest acord presupune o esalonare la plata, dar si o facilitate fiscala. Lista marilor datornici s-a subtiat. Ceilalti datornici mari sint in pragul falimentului. Daca nu am putut noi sa-i ajutam, acum au ramas la mina instantei. Speram sa mai recuperam cite ceva. Insa cine ajunge in faliment se poate redresa mai greu, iar falimentul se inchide cu radierea si disparitia societatii. Sibiul are un procent de doar unu la suta in ceea ce priveste nivelul datornicilor pe tara.

Rep.: Cu primarii din judet cum colaborati? Sint multumiti de fondurile pe care le primesc?

G. P.: In ceea ce priveste relatia cu primarii, eu vin dintr-un mediu in care ii cunosc pe foarte multi. Chiar pe aproximativ doua treimi dintre ei ii cunosc personal. Nu exista probleme de comunicare sau de intelegere.

Rep.: Chiar nici un primar nu se plinge ca nu-i ajung banii?

G. P.: Au mai fost declaratii cu tenta politica si anumite nemultumiri legate de lipsa banilor pentru un anumit domeniu, dar eu le raspund ca evidenta este clara. Le spun ca au bani, dar ca nu stiu cum sa-i foloseasca. Prin sedintele de Consilu Local, primarii au posibilitatea sa mute o parte din bani intr-o alta zona, unde este nevoie de cheltuieli mai mari. Din pacate, multi primari nu prea stiu administratie. Si tot din pacate, contabilii lor sefi nu prea stiu cum sa imparta banii, cum sa-i directioneze. Contabilitatea in institutiile publice s-a modificat de anul trecut. Normal ar fi ca toti contabilii sa aiba studii superioare. Dar, vedeti, oamenii nu vor sa plece din oras ca sa lucreze la Gura Riului sau la Bruiu, de exemplu.

Rep.: Folosesc sibienii cardul pentru a-si plati datoriile catre stat?

G.P: Plata cu cardul se refera, in primul rind, la persoanele fizice autorizate. Cind spun asta, ma gindesc la notari, avocati medici, dar nu numai. Ei sint cei care platesc pe trimestru, deci de patru ori pe an, pentru ca asa e regula. Bineinteles, pot plati oricind, chiar si plata anticipata. Initiativa platii cu cardul imi apartine. Ea a fost si agreata, dar si dezavuata de Bucuresti, pentru ca n-a pornit de la ei. Din pacate, noi avem un protocol cu o anumita banca, pentru ca plata cu cardul presupune si niste comisioane. Noi incercam sa imbunam Bucurestiul sa extinda plata cu cardul si mai ales sa asigure comisioanele catre o banca. E drept, prin banca, incasarea dureaza trei zile, dar macar trebuie legiferata.

Rep.: De ce Sibiul trimite mai multi bani catre bugetul de stat si primeste mai putini?

G. P.: Aici e o chestiune mai complexa. S-a infiintat, din punct de vedere fiscal, o administratie a marilor contribuabili. Cam 24 de societati sint administrate de Bucuresti si grosul merge acolo. In 2005, societatile dadeau aproape jumatate din incasari la bugetul de stat. Ceea ce ma afecteaza e tocmai acest impozit pe venit, care se incaseaza totusi de catre Sibiu. Chiar daca administrarea marilor contribuabili s-a dus la Bucuresti, nu este afectat impozitul sau sumele provenite din impozitul pe salariu. TVA-ul, CAS-ul se duc la Bucuresti. Din Capitala, economia Sibiului se vede bine. E nevoie de fonduri si aici, dar sint si alte judete, mai slabe din punct de vedere economic, care au nevoie de bani pentru a se redresa.

Rep.: Acum intentionati sa deschideti un ghiseu unic. Ne puteti oferi amanunte?

G P.: Ghiseul unic va fi, cred, singurul din tara. Noi, prin Trezorerie, vrem sa infiintam ghiseul la sediul Prefecturii. Am vorbit deja cu domnul Ariton, care a fost foarte deschis. Vom incasa toate taxele si impozitele care, inainte, ii bulversau pe sibieni. De exemplu, cind voia cineva sa-si faca un pasaport, trebuia sa plateasca la CEC sau aici, la noi. Ghiseul unic va usura viata contribuabililor sibieni. Absolut tot inseamna plata in jurul Prefecturii va fi platit la ghiseul unic al Directiei de Finante. Incercam sa aducem si platile pentru cazierul judiciar in acelasi ghiseu.

Rep.: Vi s-a propus conducerea ANAF. Un post de secretar de stat destul de rivnit. De ce l-ati refuzat?

G. P.: In primul rind, nu puteam sa-mi parasesc familia. Era vorba despre un post de demnitar, iar aici este un post de functionar public. Am mers, totusi, pe o baza de stabilitate. Daca chiar vrei sa cresti cumva, sa faci un lucru bun, trebuie sa muncesti. Nu ajunge sa ai trecut in cartea de munca un post de secretar de stat. Eu gindesc altfel si sint de parere ca e mult mai bine sa ramin aici, sa-mi ajut sibienii. Am un mare respect fata de predecesorii mei, cei care conduc institutia. Ca drept dovada, in urma cu o saptamina, am creat un panou, la nivelul etajului meu, cu numele lor si cu perioada in care au condus aceasta institutie. Indiferent daca si-au facut treaba bine sau mai putin bine, eu sint de parere ca, fara aportul lor, institutia ar fi fost la un nivel mai jos. De aceea ma zbat si eu. Tot pentru oras, tot pentru sibieni si pentru renumele institutiei.