Furtuna intr-un pahar cu apa

Cam asa se poate caracteriza zizania stirnita de inca o data promisa motiune de cenzura cu care PSD isi ameninta nefirescul partener politic la guvernare, adica PNL. De data aceasta s-o luam in serios. Chiar daca ar vrea sa fie doar o sperietoare, PSD nu mai poate da inapoi. Este obligat sa o promoveze. Altminteri si-ar pierde si credibilitatea de care se mai bucura.

Jocul facut pina acum mimind politica de opozitie a dovedit ca nu stie, nu cunoaste, nu este citusi de putin familiarizat cu minuirea armei luptei politice de pe bancile opozitiei. Prea au fost invatati numai la putere. Cu deosebirea ca la putere au fost versatili si lipsiti de orice scrupule pe cind in opozitie se dovedesc de o crasa mediocritate. Cu totul stinjeniti si descumpaniti ca nu mai au piinea si cutitul.

Nici la cel mai inalt nivel al PSD nu cred ca solutia motiunii de cenzura ar fi fost realmente dorita. Se pare ca ea s-a impus ca o reactie la esecul tot mai vizibil al coabitarii neoficiale intre stinga si dreapta. Succesul in barometrul pulsului de opinie scontat urmare presiunii populiste asupra liberalilor nu numai ca s-a lasat asteptat dar se pare ca alimenteaza tolba liberala, rezultat naucitor si neasteptat. Iata de ce, de data aceasta liberalii trebuiesc neaparat somati si admonestati. Acesta se pare ca este jocul. Si nimic mai mult. Solutia? Parteneriat efectiv la guvernare. De pe o astfel de pozitie, este de speriat cistigul in procentajele de opinie, atit de necesdar si urgent date fiind apropiatele runde electorale. Fara indoiala, cei de la virful conducerii ar visa mai mult. Dl. Geoana s-ar vedea in portret de prim ministru. Si restului le-ar conveni sa preia din nou conducerea. Doar nu vor cadea in naivitatea de a crede ca, odata cazuti liberalii, presedintele Basescu ii va imputernici pe ei sa faca guvernul. Situatie in care, consecventi cu sine, de voie de nevoie, s-ar ajunge la alegeri anticipate. Varianta de care fug ca dracul de tamiie cu toate declaratiile sforaitoare ale d-lui Geoana. Chiar daca dinsul, in naivitateasa ar fi sincer, este sigur ca partenerii la conducere si marea masa, in special cea de parlamentari nu-l vor urma. Si aici, dincolo de jocul politic facil, se contureaza una dintre cele mai criticabile prevederi constitutionale in actuala reglementare: posibilitatea data parlamentului si parlamentarilor de a se mentine in fotolii pe durata unui intreg mandat indiferent de calitatea si randamentul prestatiei.

In adevar, motiunea de cenzura fiind singura posibilitate de demitere a guvernului iar demiterea guvernului fiind singura posibilitate de a se ajunge la alegeri anticipate, se impune constatarea stupefianta ca de fapt ne gasim in prezenta unei dictaturi parlamentare. Solutie democratica? Probabil da in statele si societatile in care scaunul parlamentar este ocupat urmare prestatiei politice valoroase in fata alegatorilor, urmata de o confirmare in activitatea parlamentara propriu zisa. Unde si cind parlamentarul raspunde direct in fata celor ce l-au ales. Si cind, drept urmare, parlamentarul urmareste in primul rind interesele alegatorilor iar nu pe ale sale. Dar la noi? Ati vazut, stimati cititori vreun guvern postdecembrist demis urmare unei motiuni de cenzura? Nu, pentru ca parlamentarul, oricare ar fi el, tine cu dintii de scaun pentru toata durata investiturii caci, data fiind mediocritatea sa sau dimpotriva versatilismul si lipsa de scrupule, nu stie daca mai vede un alt mandat. De aici de altfel si opozitia dirza la votul real uninominal. La votul pe liste se intra la gramada. In realitate asta se vrea in continuare.

Iata de ce, in mod ciudat, vadit minoritar si nepeplacul „partenerilor", guvernul Tariceanu zis II, are toate sansele sa se mentina pina la viitoarele alegeri parlamentare. Evident, nu datorita performantelor sale. Intr-un fel este si de inteles. Ce se poate astepta de la o guvernare minut cu minut conditionata de votul asupra unor proiecte legislative a caror tinta precisa va fi tenta electorala demagogica menita sa cistige circumstantial electoratul pe cind probleme grave si grele cum ar fi de pilda capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare, redresarea agriculturii, refacerea infrastructurii in transporturi si multe altele, vor ramine in continuare dorinte invaluite in ceata. Lupta pentru putere, dorinta puterii este la noi atit de mare, interesele bazate pe pozitia politica atit de staruitor urmarite incit in numele lor, poate fi sacrificat orice. Aceasta este mentalitatea specific dimboviteana. Ei i-a cazut si ii cade victima Romania.

Actuala agitatie in preajma rundelor electorale se va inteti, avem toate sansele sa asistam la un spectacol politic grotesc asezonat cu contre si lovituri sub centura murdare si viclene, totul constituindu-se intr-o furtuna in gol. Asteptata motiune de cenzura poate fi inceputul.