Fortificatii medievale din Transilvania
Miercuri, 29 iunie, la ora 12, in Cabinetul Cartografic al Palatului Brukenthal, se va deschide expozitia intitulata Fortificatii medievale din Transilvania in colectiile Emil Fischer si grafica documentara.
Expozitia Fortificatii medievale din Transilvania in colectiile Emil Fischer si grafica documentara (II), organizata de Muzeul National Brukenthal - Muzeul de Istorie „Casa Altemberger", in Cabinetul Cartografic din Palatul Brukenthal, isi propune sa valorifice valoroasa colectie de clisee ce a apartinut fratilor Fischer, care au activat la Sibiu timp de zeci de ani. Pe langa fotografiile reproduse dupa clisee originale, din perioada 1930-1940, in vitrine sunt expuse carti postale (vederi) din prima jumatate a secolului XX, reproduceri fotografice pe carton, litografii, fotografii lipite pe carton cu chenar sau fara, fotografii de cabinet realizate de fotografi cunoscuti la timpul respectiv: Hermann Kolbe din Fagaras, Ludwig Strobel din Sebes, Carl Muschaleck si Leopold Adler din Brasov, o acuarela, desene, cu imagini ale fortificatiilor din 12 localitati din Transilvania.
Perioada medievala se caracterizeaza printr-o dezvoltare economica, in special prin activitatea breslelor. Pericolele externe, invaziile tatarilor (1241) si ale turcilor (incepand cu 1432), au impulsionat lucrarile de fortificare a localitatilor, lucrari efectuate pe parcursul mai multor secole.
Fotografiile prezinta o lume demult apusa, o lume a fricii permanente de pericolele care pandeau la tot pasul in interior, dar si de primejdia dinafara zidurilor, care i-a fortat pe locuitori sa construiasca noi fortificatii sau sa le refaca mereu. Asa au aparut, incepand cu sec. XIV, cu precadere in sec. XV, o serie de cetati: Aiud, Bistrita, Deva, Fagaras, Sebes, orasul cetate Brasov, cetatile bisericesti Codlea, Harman, Prejmer, precum si cetatile taranesti Rasnov si Rupea, ridicate pe inaltimi. Fortificatiile au necesitat o permanenta intretinere, modificare, au reprezentat un obstacol in calea dusmanului, care le permitea cetatenilor sa-si duca in siguranta viata de zi cu zi. In interiorul cetatii, lipite de zidul de incinta, au fost construite camere de mici dimensiuni (camari) pentru depozitarea proviziilor, pentru toti locuitorii localitatii (267 camari la Prejmer, una pentru fiecare gospodarie) unde se puteau adaposti in caz de primejdie.
In secolul al XIX-lea, datorita evolutiei artileriei si a tehnicilor de lupta, fortificatiile si-au pierdut utilitatea si, in mare pare, au fost demolate pentru a face loc altor lucrari edilitare. Putine fortificatii au ramas in picioare pana astazi fiind un punct de atractie pentru turisti si nu numai.
Dr. Dan Ivanus
