Initiativa l Cardul Albastru - permisul de munca european

Europa cauta competenta

Comisia Europeana propune Cardul Albastru european. Similar cu Green Cardul american, permisul de munca va functiona pe tot teritoriul UE, dar statele membre nu isi pierd privilegiile in a-si fixa cotele de imigranti pe care doresc sa ii primeasca.

Comisarul european Franco Frattini a aratat ca lupta impotriva imigratiei ilegale nu poate fi disociata de o politica activa

Prevederea potrivit careia fiecare stat in parte va avea dreptul sa fixeze in continuare numarul de imigranti pe care doreste sa-i primeasca pe piata muncii vine dupa prezentarea raportului asupra consultarii publice privind legislatia muncii din UE, desfasurate in ultimul an de Comisie. Raportul arata ca statele membre sint reticente in a transfera competente in acest domeniu la nivelul UE. Tot din domeniul pietei muncii, Comisia a dat publicitatii raportul sau referitor la piata neagra a muncii, iar constatarile nu sint tocmai pozitive.

Populatia imbatrineste

Comisia Europeana a plasat pe masa decizionala a UE propunerea pentru instituirea unui permis de rezidenta comunitar similar cu Green Card-ul american. Masura este o consecinta a faptului ca Europa are mare nevoie de lucratori cu competente ridicate. Cardul Albastru este proiectat astfel incit sa ii atraga pe acesti lucratori pe piata muncii din UE si, unde este necesar, sa ii pastreze acolo. Comisia estimeaza ca pina in 2050, cind 25 de milioane de oameni vor iesi la pensie, Europa va duce o lipsa acuta de forta de munca. Autorul Cardului Albastru este Franco Frattini, comisarul european pentru afaceri interne. In procesul de elaborare a ideii sale, Frattini a comparat situatiile din statele membre UE si din alte state. In timp ce in Europa lucratorii cu competente ridicate care provin din terte state sint doar 1,7% din total, in Australia ei numara aproape 10% din forta de munca, mai mult de 7% in Canada si 3% in Statele Unite.

Introdus din 2009?

Comisarul european Franco Frattini a aratat ca fenomenul migratiei este unul complex si ca lupta impotriva imigratiei ilegale nu poate fi disociata de o politica activa asupra imigratiei legale. Preconizata Carte Albastra echivaleaza cu un permis unic de sejur si de munca si ar putea intra in vigoare in primavara lui 2009 - arata comisarul pentru justitie, Franco Frattini. In urmatorii 20 de ani - mai spunea el - Europa ar avea nevoie de aproximativ 20 de milioane de imigranti cu inalta calificare pentru acoperirea deficitului de personal. Cardul Albastru ar elimina problema celor 27 de sisteme de admisie a lucratorilor care exista in Uniunea Europeana si deci simplifica procedurile.

Prevederi

In practica, muncitorii din statele non-membre vor putea obtine Cardul Albastru daca gasesc un contract de munca intr-unul din statele membre UE si daca nu exista niciun cetatean UE care sa fie angajat pe acel post. La inceput, permisul de sedere va fi limitat la doi ani. Muncitorul se poate muta in alt stat al UE dupa expirarea celor doi ani sau poate prelungi contractul de munca. Statele membre isi vor putea stabili cota de imigranti pe care doresc sa ii primeasca pe teritoriul lor cu Card Albastru. Aceasta ramine o competenta exclusiv nationala. Cardul albastru va permite armonizarea regulilor de adminise si va garanta noilor veniti aceleasi drepturi economice si sociale pe tot teritoriul UE.

Rezultatele consultarii publice

Comisia Europeana a prezentat saptamina trecuta rezultatele consultarii publice pe care a sustinut-o in ultimele luni, pe subiectul legislatiei muncii din statele membre. Comisia a primit in timpul consultarii publice peste 450 de opinii de la actori diferiti de pe piata muncii din cele 27 de state membre. In 2006, Comisia a lansat o Carte Verde referitoare la legislatia muncii, si aceasta a constituit punctul de plecare al consultarii publice. Multe dintre raspunsuri au subliniat necesitatea unei implementari corecte si complete a legislatiei deja existente in aceste state, si aceea de a ajunge la un acord in ceea ce priveste unele subiecte care se afla in prezent in discutie intre statele membre, precum acela al lucratorilor temporari si revizuirea directivei privind timpul de munca.

Interese particulare

Actorii de pe pietele europene ale muncii nu doresc insa europeanizarea legislatiei muncii, si cred ca este cel mai potrivit sa se reglementeze acest domeniu national. In argumentatiile lor, ei afirma ca este preferabil sa fie gasite solutii la problemele comune la nivel de stat membru, unde se poate lua in considerare mai usor practica si traditiile locale. Totusi, toata lumea este de acord ca la nivelul Uniunii Europene trebuie sa existe un dialog continuu si un ghid de bune practici. De asemenea, reactiile primite la Comisie sugereaza ca procesul de reforme la nivel national inceput sub egida strategiei Lisabona pentru crestere si dezvoltare, si abordarea integrata a implementarii principiilor flexicuritatii sint cele mai bune solutii pentru regenerarea pietelor muncii europene. "Consultarea publica a aratat ca majoritatea actorilor doresc sa implementeze reformele deja incepute inainte sa inceapa altele in alte domenii", a declarat comisarul european pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Sanse Egale, Vladimír Špidla. Unele dintre temele deschise pentru consultare au fost:

- prevenirea si combaterea muncii la negru;

- promovarea, dezvoltarea si implementarea training-ului si invatarii pe toata durata vietii;

- interactiunea dintre legislatia muncii si protectia sociala pentru sustinerea tranzitiilor de la un loc de munca la altul.

Comisia a primit raspunsuri de la guverne nationale, autoritati locale, parlamente nationale, parteneri sociali, organizatii nonguvernamentale, intreprinderi, universitari si chiar si cetateni privati.

Piata neagra a muncii in Uniunea Europeana

Munca la negru continua sa fie o problema in statele membre ale Uniunii Europene, afirma un raport al Comisiei Europene. Raportul identifica principalele motoare ale economiei informale si propune solutii concrete pentru reducerea ilegalitatilor pe piata muncii, atit la nivel national, cit si european. „Economia ascunsa submineaza finantarea sistemelor de securitate sociala, impiedica desfasurarea unor politici economice coerente si poate sa duca la dumping social", a declarat Vladimir Špidla, comisarul european pentru piata muncii. Eurobarometrul publicat cu aceasta ocazie arata ca munca la negru se practica mai ales in statele din Europa de Est. In UE, 27,5% dintre angajati admit ca au primit "salarii in plic", variind de la 3% in majoritatea statelor membre, pina la 10% in unele state din Europa Centrala si de Est. Cel mai mult muncesc la negru studentii, somerii si persoanele fizice autorizate, iar domeniile care folosesc cel mai mult aceasta practica sint constructiile si serviciile pentru casa.

Cauze sigure...

Constatarile Comisiei arata ca, printre cauzele traditionale ale existentei muncii la negru se afla nivelurile mari de taxare si al contributiilor sociale, precum si complicatele proceduri administrative de urmat in angajarea legala. Dar, mai nou, exista din ce in ce mai mult tendinta catre sub-contractare si false afaceri pe cont propriu. De asemenea, reglementarile de tranzitie pentru muncitorii din noile state membre UE au exacerbat munca la negru. Situatia difera mult de la un stat membru la altul. Taxele sociale au fost foarte putin reduse in UE, dar alte solutii pentru limitarea muncii la negru ar fi reducerea procedurilor birocratice, in unele state acestea fiind excesive la angajarea unui salariat. In acelasi timp, Comisia constata ca fixarea unui salariu minim este o masura care reduce practica "salariului in plic", in timp ce taxarea mai mare a orelor suplimentare o incurajeaza. Comisia recomanda si o cooperare mai buna intre agentiile nationale responsabile cu politica sociala si inspectoratele muncii. In unele state membre parteneriatele incheiate intre guverne si partenerii sociali au adus metode inovative pentru reducerea muncii la negru.

... si posibile solutii

Propunerile concrete ale Comisiei in urma raportului sau privind piata neagra a muncii sint urmatoarele:
- reducerea mai mare a contributiilor sociale si a procedurilor birocratice, principii care sint enuntate si in Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de munca;

- statele membre ar trebui sa revizuiasca reglementarile traditionale in materie de legislatie a muncii cit mai repede, deoarece multe dintre ele limiteaza mobilitatea lucratorilor din noile state membre;

- facilitarea schimbului de bune practici, sistematizarea evaluarii politicilor in acest domeniu si studierea continua a situatiei pietei negre a muncii;

- statele memebre sint invitate sa considere posibilitatea unei platforme europene de cooperare intre inspectoratele muncii si alte agentii din domeniu;

- implicarea activa a lucratorilor si reprezentantilor angajatorilor in lupta impotriva acestei practici.

Comisia va inainta Consiliului, pentru reuniunea sa din 6 decembrie, o propunere de discutie asupra modului cum poarte fi eficientizata lupta impotriva muncii la negru.

Manuel Barroso l presedinte Comisia Europeana
„Nu sintem destul de buni in atragerea lucratorilor cu competente ridicate si nici nu sintem destul de tineri sau numerosi pentru a mentine rotile societatilor si economiilor noastre mergind. Cu Cardul Albastru transmitem un mesaj clar: lucratorii cu competente ridicate din toata lumea sint bineveniti in Uniunea Europeana"