Eurohainele second-hand

Odata cu integrarea, si hainele de la second-hand vor trece prin filtrul normelor impuse de Uniunea Europeana. In acest sens, actele normative cu privire la introducerea in tara a articolelor de imbracaminte de „mina a doua" vor fi completate de noi reglementari. Cu alte cuvinte, se vor accepta doar articolele textile purtate sau uzate ce vor fi insotite de documente care sa justifice faptul ca au trecut prin procesul de curatare, dezinfectie si dezinsectie. Noile reglementari nu vor duce insa la desfiintarea tuturor magazinelor second-hand, ci doar a acelora care nu vor respecta regulile. E bine de stiut ca Uniunea Europeana nu va mai permite importul de haine uzate din tari neavizate.

Modificari in legislatie

De la 1 ianuarie a fost abrogata Hotarirea de Guvern nr. 329/2001 care interzicea comercializarea unor produse de imbracaminte, incaltaminte sau jucarii second-hand. Astfel, acum se poate comercializa, fara nici un fel de restrictie, si lenjerie intima, incaltaminte sau imbracaminte pentru copiii de pina la 3 ani, precum si jucariile destinate aceleiasi categorii de virsta. Legislatia actuala prevede ca vinzarea produselor second-hand trebuie sa respecte aceleasi reguli ca si comertul cu produse noi. Fiecare produs second-hand care va fi pus in vinzare va trebui sa fie etichetat, eticheta trebuind sa cuprinda datele de identificare ale producatorului sau importatorului, tara de origine a produsului, compozitia fibroasa a obiectelor de imbracaminte, eventualele instructiuni cu privire la intretinerea produsului. In cazul jucariilor second-hand, etichetele vor trebui sa cuprinda si eventualele avertismente cu privire la siguranta utilizarii acestora, dar si instructiunile de folosire in limba romana. Daca producatorul nu este identificabil, toata raspunderea cu privire la calitatea produsului revine importatorului, legislatia identificindu-l pe acesta cu producatorul. De asemenea, importatorul trebuie sa asigure dezinfectarea si curatarea produselor de imbracaminte sau incaltaminte. In cazul in care nu vor respecta aceste reguli, produsele second-hand vor fi incluse in categoria „deseuri verzi" si vor fi arse sau reciclate printr-un sistem controlat de autoritati.

Vadul din Obor

Desi legile sint clare, comerciantii de produse second-hand din Sibiu nu se grabesc sa le aplice. In tirgul de vechituri, hainele stau gramada, in stive, pe mese sau in cutii, gata-gata sa cada in baltoace. Cum ajungi in tirg esti asaltat de vinzatori care isi striga asa-zisele promotii in gura mare. „Doua la zece mii avem! Marfa proaspata, ieftina si buna!". Asta ca sa afli in momentul imediat urmator ca, de fapt, „promotia" nici ca exista. Si se jura ca ei nu au spus preturile alea. Sau ca preturile nu sint la pulovere, ci la te miri ce ciorap care nici nu exista pe taraba. De etichete sau curatare, nici pomeneala. Cu toate acestea, sint destui sibieni care se inghesuie sa cumpere haine, pentru ca, la o cautare atenta si rabdatoare, de multe ori poti gasi si haine de calitate sau de firma, la preturi mult sub cele practicate in magazine.

Cum e in UE

Nici cetatenii tarilor UE nu ocolesc magazinele second-hand. Cu deosebirea ca acolo toate produsele sint curate si etichetate, chiar daca sint uzate. In tarile vestice mai exista si tipul de magazine cu haine la schimb. Adica te duci cu un brat de haine de care te-ai plictisit si iei la schimb alte haine din second-hand. Daca te plictisesti si de acestea, peste citeva luni te poti duce din nou la magazin pentru a le schimba... Asta pare a fi metoda cea mai ieftina de a-ti „innoi" garderoba. Alta alternativa, fie pe bani, fie gratuita (in functie de dorinta proprietarului) pe care o gasesti in Europa de Vest este cea oferita de cetatenii care s-au saturat de produsele lor si le scot pur si simplu in strada, in fata casei, astfel incit, cei care vor sa caute ceva ce le-ar fi util se pot apuca de scormonit. Ciudatenia consta in faptul ca nimeni nu se mira atunci cind in fata unui morman de lucruri vechi opreste un BMW sau un Opel stralucitor, iar o doamna bine-imbracata coboara sa vada „ce chilipir" ar putea gasi la gramada din strada.