Doua premiere in stil francez

Abia ajunsa in Bordeaux, am constatat la televiziunea franceza ca tocmai se finalizeaza un proces care retinuse 3 ani atentia opiniei publice, dupa ce un medic si o asistenta acceptasera sa eutanasieze o bolnava de cancer care, aflindu-se intr-o situatie disperata, ceruse aceasta procedura, acceptata si de familia ei. Ca atare, Franta asistase pentru prima data la un proces in care persoanele puse sub acuzatie nu erau... acuzate, ci aparate de toti participantii. Finalul a fost absolvirea asistentei si un an de condamnare, fara executare, pentru medic, intrucat legea nu accepta in Franta eutanasierea.

Fara sa para nimanui ciudat, ci dimpotriva, chiar intrat in cotidianul vietii bordoleze, Colocviul international organizat la Universitatea Michel de Montaigne pe tema „Le verre et le vin de la cave e la table du XVII-e siecle a nos jours" din 15-16 martie a.c. a pus in ecuatie istoria paharului si cea a vinului cu estetica stiintei de a trai, atragind pe cei mai autorizati experti ai domeniului din Franta intreaga, inclusiv pe rectorul Universitatii pariziene Sorbonne IV. Faptul ca s-a vorbit acolo despre cele mai diverse vinuri europene, dar in Est discutiile s-au oprit la frontiera Ungariei, cu licoarea dulce a vinului de Tokai, m-a incredintat ca in teoria domeniului minunatele vinuri romanesti sint total ignorate. Oare nu noi ar trebui sa ni le prezentam? Ca un ecou pragmatic al teoretizarilor facute la Bordeaux, Tirgul de vinuri de la Blaye, ajuns la a XIII-a editie a sa, anuntat pretutindeni prin afise, emisiuni si alte forme de reclame, a oferit doritorilor sansa degustarii in 17 si 18 martie a productiei a 95 de podgoreni cu soiurile renumite ale Premieres Côtes de Blaye. 

In citadela Blaye nimic nu-mi mai amintea de Festivalul de teatru „Les Chantiers de Blaye", la care participasem in mai multe editii, iar in vara anului 2000 am fost intronizata pentu merite stiintifice si culturale. Strazile pline de butoaie erau acum invadate de oameni care purtau in carucioare cutii cu butelii de vin. Dupa ce ai cumparat cu 3 euro la intrare paharul de sticla (cel de plastic este total prohibit!) special pentru degustare, urma sa alegi la care  dintre  centrele de prezentare sau din corturi improvizate cu acest scop sa te infatisezi mai intii. Costumele si muzica medievala aminteau ca sintem in citadela lui Sebatien Vauban intr-un an comemorativ in care toate constructiile lui au intrat in circuitul UNESCO.

Evenimentul de apogeu al tirgului a fost o sesiune de intronizare, organizata de Connetablie de Guyenne, ca de obicei spre a evidentia personalitati din diferite domenii de activitate. De data aceasta urmau sa fie intronizati o publicista de la „Sud-Uest",  un gastronom de prestigiu si ...Vauban insusi, constructorul de acum 300 ani al citadelei. Prezenta fizica a inginerului militar al lui Ludovic al XIV-lea a fost substituita de o statuie cu bustul sau. Asadar, o recunoastere postuma a meritelor arhitectului, care exact in sala aleasa pentru intronizare promitea lui Mazarin sa se implice plenar in apararea zonei, in care realizase 3 citadele de rezistanta in fata atacatorilor veniti pe fluviu dinspre Atlantic. Ceremonia de intronizare presupune un laudatio, prin care se face cunoscuta activitatea candidatului. Pus in discutie de un procuror, el trebuie sa fie admis de comitetul asociatiei viticultorilor, ce detin puterea economica a zonei Bordeaux, unde industria vinului ca notorietate nu are rival in lumea intreaga. Datoria noului membru al asociatiei este sa-si dea parerea despre bunatatea vinului produs in zona, urmind ca intreaga sa viata sa-l promoveze si sa-l apere. Pe cit de firesc a fost demersul in cazul primilor doi candidati, pe atit de neasteptata procedura in ceea ce-l privea pe Vauban, care nici nu a fost imbracat in hlamida traditionala si nici nu si-a putut formula opinia, sarcina care a revenit tocmai prezentatorului sau, aplecat cu urechea spre bustul arhitectului si simulind apoi ca i-a auzit parerea. Dupa atita solemnitate, momentul vesel care s-a creat astfel, ne-a descretit fetele. Oricum ramine o certitudine ca fara contributia lui Vauban, creatorul cetatii din Louxemburg, intre altele, nicio reuniune nu ar fi putut aduna de-a lungul timpului lumea in citadela Blaye. Si eu stiu prea bine ca ar fi fost tare pacat !

Conf. Univ. Dr. Anca Sirghie