Ultimul up-date 01:00 GMT+2  
LOGO
Abonamente Publicitate Redactia Contact

PRIMA PAGINA

NEWSLETTER

In fiecare zi primesti stirile Monitorul de Sibiu la tine in inbox. Aboneaza-te aici.

Vreau sa ma abonez

Doctorul de suflete

Autor: Liliana NENCIU
Data publicarii: 02/03/2007

De la inceputul anilor '90, preotii au revenit in marile asezaminte spitalicesti. In Sibiu, exista trei capele in spitale, unde bolnavii se pot ruga pentru sanatatea lor si a familiei. La inceput, un singur preot organiza slujbe in bisericile spitalelor. Parintele povesteste cit de greu este sa fii preot in spital, sa asculti zilnic durerile oamenilor si sa incerci prin rugaciune si credinta sa le alini durerile chinuitoare. Preotul de la Spitalul Clinic Judetean Sibiu slujeste de 15 ani prin spitale. S-a rugat pentru bolnavi, a botezat copii, a ingropat oamenii strazii si chiar a ascultat marturisirile criminalilor.

Bani de la crestini

Imediat dupa revolutie, biserica si-a trimis slujitorii prin spitale. Asa au aparut capele, in conditii semi-legale, in marile unitati medicale din Romania, dar si prin Penitenciare. Dupa o perioada de provizorat, preotii au trecut de la statutul de „referent", la cel de „preot de spital", iar astazi avem in spitalele din Romania preoti cu un statut unic in analele juridice. Preotul Ioan Dragoi, parintele bolnavilor internati la Spitalul Clinic Judetean Sibiu, povesteste ca, la inceput, le predica oamenilor intr-o capela foarte mica, neincalzita. „Nu ne-a ajutat nimeni cu bani, m-am chinuit sa string bani de la credinciosi si de la alti oameni de bine. Actuala biserica a fost terminata in 2002, dupa ce constructia a fost inceputa in 2000. Ne descurcam greu, deoarece nu ne finanteaza nimeni, doar crestinii si diferiti sponsori", spune preotul Ioan Dragoi, care slujeste la biserica ce poarta hramul „Nasterea Maicii Domnului" din curtea SCJ Sibiu.

Incalzire centrala

Biserica de la Spitalul Clinic Judetean este o capela micuta, construita din lemn, de o echipa de mesteri din zona Maramuresului. Preotul Dragoi povesteste ca aceasta echipa nu a fost aleasa la intimplare, ci a cautat niste oameni care au mai construit biserici. „Nu am vrut o biserica mare, deoarece aici vin numai bolnavii din spital si, uneori, familiile lor. Am construit-o din lemn, deoarece ne-a costat mai putin, iar arhitectura este deosebita. Picturile sint donatii de la oameni", povesteste parintele. Pentru ca au fact economie de bani la constructie, parintele a cumparat sistem de incalzire pe sub podea, din Germania. El spune ca bonavii mai stau in biserica in genunchi si este important ca podeaua sa fie incalzita si oamenii sa se poata ruga in liniste.

Inca nepictata

Din cauza ca bisericile spitalelor n-au nicio sursa de finantare in afara de donatiile bolnavilor, preotii se descurca foarte greu cu banii. Biserica de la SCJ nu este inca pictata tocmai din lipsa fondurilor. „Noi nu percepem taxe pentru botez, nunti, ca ceilalti preoti. Din pomelnice si din vinzarea luminarilor nu scoatem multi bani. Trebuie sa pictam biserica, am vorbit cu cineva, dar n-avem bani sa platim", mai spune slujitorul Domnului.

Orfani botezati

Copiii abandonati in spitale sint botezati de preotul spitalului. La fel se intimpla si cu micutii care au probleme medicale grave la nastere si trebuie botezati de urgenta. „Am botezat sute de copii, mai ales cind existau binecunoscutele leagane de copii. Inainte sa plece la leagan, ma chemau sa-i botez. Mai nou, de cind cu mamele maternale, decid ele unde boteaza copiii", povesteste parintele. Mai mult, cind un nou-nascut are probleme de sanatate, familia cheama preotul sa-l boteze crestineste. Preotul trebuie sa poarte halat si doar sa atinga bebelusul cu mina, micutul fiind in incubator.

Boschetari, ingropati crestineste

De persoanele care nu mai au familie sa-i ingroape se ocupa tot preotul spitalului, iar primaria asigura locul de veci. Preotul spune ca a avut cazuri cind un cadavru a stat si citeva luni in frigiderul de la morga spitalului, pina cind a fost inmormintat. Acesta mai spune ca trupurile bolnavilor decedati nu sint depusi in biserica, iar slujba se tine numai la groapa unde urmeaza sa fie inmornintat. „Am avut un caz cu un tinar care a murit intoxicat cu gaz metan, iar medicii nu au lasat familia sa ia mortul acasa, deoarece in contact cu aerul, trupul acestuia se umfla si exista riscul sa explodeze. Familia m-a chemat pe mine, si am facut slujba doar la groapa", isi aminteste preotul.

Criminalii se destainuie

Uneori, preotii spun ca tin si locul parintilor, si a judecatorilor si chiar a medicilor. De cind este preot la spital, preotul Dragoi a ascultat multe spovedanii. El il da un exemplu pe un criminal, care, dupa ce a iesit din inchisoare, a vrut sa urmeze o cale mai buna si a cerut ajutorul preotului, pe care l-a rugat sa-i citesca macar citeva rugaciuni. Preotul a fost solicitat chiar sa inmorminteze sinucigasi. Daca pe vremuri, in zona rurala, sinucigasii erau inmormintati la marginea cimitirului, acum, la oras, cei care isi pun capat zilelor sint ingropati laolalta cu ceilalti. Numai ca, la aceste inmormintari, slujbele si vesmintele preotului sint putin diferite. 

Preot misionar

Pina inainte de revolutie, preotul Dragoi a fost angajat la Mitropolie, la departamentul economic. Era preot misionar, adica un preot trimis in general in tarile din lumea a treia pentru a propovadui crestinismul. „Au mai venit studenti la Teologie pe la biserica, si ma intrebau cum rezist sa ascult toata ziua durerile bolnavilor. Le-am explicat ca, prin simpla mea prezenta, uneori, oamenii parca se simt mai bine. Unii bolnavi ma cheama pe ultima suta de metri, cind eu nu-l mai pot pune sa faca matanii sau rugaciuni. Totusi, ma duc, deoarece familia ma roaga, insa le explic ca nu prea mai am ce face. Inainte sa fac spovedania, eu intreb bolnavul daca este de acord sa spuna ce are pe suflet. Am avut si cazuri care au refuzat. Nu este nicio suparare, oricum chiar daca sint de alte religii, eu ii primesc in biserica", precizeaza preotul.

Biserici in spitalele sibiene

Dupa 1990, au fost infiintate lacase de cult in Spitalul Clinic Judetean, Spitalul de Pneumologie si Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda" din Sibiu. La inceput, preotul Dragoi mergea sa slujeasca atit la biserica de la SCJ, cit si la cea de la Pneumologie. Preotul spune ca facea program la fiecare biserica, si se ducea sa slujeasca cu rindul. „Multumesc lui Dumnezeu ca m-a ferit de boli, deoarece eu slujeam si bolnavilor de tuberculoza. La un moment dat, chiar imi faceam griji ca ma voi duce acasa cu boli, dar Dumnezeu m-a ferit. Am doua fete sanatoase, iar una dintre ele este chiar medic", spune Ioan Dragoi.

Bolnavii postesc

Cu acordul medicilor, preotii recomanda bolnavilor sa posteasca, ca mai apoi sa fie impartasiti. Cei care nu pot tine post sint cei care au probleme de sanatate, precum boli de stomac sau urmeaza tratamente pentru care medicul nu-i da voie sa posteasca. Preotii mai spun ca postul nu inseamna numai abtinere de la anumite mincaruri, ci trebuie sa fie cinstiti, corecti si, mai ales, credinciosi.

„Nu vreau sa mor"

Asta spun bolnavii care sint internati in stare critica la spital. O femeie trecuta prin doua atacuri cerebrale, aprindea o luminare la intrarea in biserica, in luminarar. Cu ochii in lacrimi, ea ii multumea lui Dumnezeu ca a ajutat-o sa treaca peste aceste necazuri si ca i-a dat posibilitatea sa-si vada copiii mari. „Cit eram constienta, atunci cind eram in spital, veneam sa ma rog zilnic la biserica, ca sa-mi redea sanatatea si sa pot merge pe picioarele mele. Medicii si Dumnezeu m-au ajutat foarte mult! Cred ca aceasta biserica este un lucru foarte bun pentru bolnavi", spune o bolnava, care s-a rugat in biserica din curtea spitalului pentru insanatosire.

Preot „de spital"

In urma Protocolului din mai 1991, dintre Patriarhia Ortodoxa Romana si Ministerul Sanatatii, prezenta preotilor in spitale a devenit legala. Doar batrinii isi mai amintesc despre spitalele de dinainte de razboi, in care preotul venea cu Ajunul si Molitfa, iar surorile de caritate ortodoxe si catolice slujeau zi si noapte, din suflet si fara bacsis, bolnavii unei alte Romanii. De cind s-au nascut spitalele in Tarile Romane, au existat capele si preoti in aceste institutii. Instalarea comunismului a insemnat excluderea Bisericii si din spitale, inclusiv a preotilor si monahiilor care stateau benevol in slujba celor aflati in suferinta. Din punct de vedere bisericesc, preotii sint subordonati Bisericii, dar sint salariatii Ministerului Sanatatii.

Adauga comentariu adauga comentariu Trimite unui prieten trimite articolul prin e-mail Versiune printabila versiune printabila


banner blogsibiuindex.blogspot.com


©2006 COMPANIA DE MEDIA. Toate drepturile rezervate site dezvoltat cu Intellisource CMS, Newspaper edition