Despre darurile Duhului Sfant

La cincizeci de zile dupa Invierea Domnului, Duhul Sfant, a treia persoana a Sfintei Treimi, Cel fagaduit de catre Mantuitorul Iisus Hristos (In 15,26), S-a pogorat peste Sfintii Apostoli, in chip de limbi ca de foc (Fapte 2). Minunea, care s-a petrecut la Cincizecime, a avut o intreita inraurire asupra acestora, facand din cei ascunsi de teama iudeilor neinfricati propovaduitori in fata imparatilor pagani si martiri ai lui Hristos, primind apoi darul vorbirii in limbi, cat si posibilitatea de a impartasi si altora darul Duhului Sfant primit.

Pogorarea Duhului Sfant a fost o lucrare necesara in iconomia mantuirii, continuand lucrarea mantuitoare a lui Hristos. Dumnezeu Tatal, Creatorul, este „Facatorul cerului si al pamantului, al celor vazute si nevazute", Dumnezeu Fiul, este Mantuitorul, „Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din ceruri", iar Dumnezeu Duhul Sfant, este Sfintitorul, care lucreaza per­manent, prin harul Sau, in Sfintele Taine ale Sfintei Biserici, ajutand pe om pe calea desavarsirii.

Harul divin mantuitor este o energie necreata, care emana vesnic din Dumnezeu si se actualizeaza in noi prin darurile Duhului Sfant.

Pentru a ne castiga mantuirea subiectiva, perso­nala, facandu-ne partasi de mantuirea obiectiva, savarsita odata pentru totdeauna de catre Hristos, prin Jertfa Sa de pe Golgota, avem nevoie de har, ca putere dumnezeiasca, de credinta, prin care sa conlucram cu harul, si de fapte bune, care vor rezulta in urma acestei impreuna lucrari, numita teologic sinergie.

La Cincizecime nu s-a intemeiat numai ierarhia sfintitoare, care se constituie din acele persoane chemate, instituite (sfintite) prin hirotonie si trimise sa propovaduiasca Evanghelia si sa sfinteasca pe credinciosi si viata lor (cf. Mt 28,19), ci s-a fundamentat si lucrarea sfintitoare a Bisericii lui Hristos. Cele sapte Sfinte Taine, instituite de Mantuitorul, sunt acele „lucrari vazute", pentru a putea fi primite de fiinta umana in integritatea ei dihotomica, trup si suflet, prin care ni se impartaseste „harul nevazut al Duhului Sfant". Sfintele Taine sunt mijloace pentru castigarea mantuirii, unele absolut necesare, precum Botezul si Euharistia.

Cele trei taine, numite ale initierii crestine, Botezul, Mirungerea si Euharistia, sunt primele trepte ale vietii spirituale. Prin intreita afundare in apa sfintita a Botezului, cel nascut dupa trup se naste din nou pentru „viata in Hristos", murind si inviind impreuna cu Hristos (cf. Rom 6, 3). Moare omul cel vechi si inviaza omul cel nou. Harul Botezului sterge pacatul stramosesc si cele personale ale adultilor, facandu-1 pe noul botezat membru al Bisericii, adica „madular al Trupului tainic al Domnului". Sfanta Taina a Mirungerii, primita indata dupa botez, aduce „intarirea in viata cea noua in Hristos", prin ungerea cu Sfantul Mir a principalelor organe ale simturilor. Se pecetluiesc cu „pecetea darului Duhului Sfant": fruntea - spre luminarea mintii, nasul - spre a simti buna mireasma a darurilor duhovnicesti, gura - spre a-L marturisi pe Dumnezeu, urechile - spre a asculta cuvantul lui Dumnezeu; pieptul - spre a-L iubi pe Dumnezeu, spatele - pentru a-i darui lui Dumnezeu si puterile fizice; mainile - pentru a lucra cele bine placute lui Dumnezeu si picioarele - pentru a umbla in caile Domnului. Cel nascut si intarit in viata in Hristos se uneste cu Hristos, devenind „hristofor" sau purtator de Hristos, prin taina Sfinte Euharistii. Euharistia este sansa vietii noastre, hrani; cereasca, masa imparatie cerurilor.

Haina curata a Botezului fiind apoi intinata de pacat se poate curati prin „baia lacrimilor", ca „al doilea botez" prin Taina Marturisirii, care ne permite apoi accesul la unirea cu Hristos, prin Sfanta impartasanie.

Celor care doresc sa-si uneasca dragostea pentru a vietui in Hristos, harul divin in cadrul Tainei Cununie le binecuvanteaza, temeinicesti si sfinteste familia.

Celor in suferinta, Taina Sfantului Maslu le oferi harul tamaduirii sufletesti si trupesti.

Taina Hirotoniei da celor chemati harul impliniri celor trei lucrari, asemenea slujirilor Mantuitorului, cea invatatoreasca, cea sfintitoare si cea conducatoare sa-si castige viata cea vesnica. Lucrarea harului divii cuprinde si sustine intreaga viata a omului, ajutandu-l sa-si castige viata cea vesnica.