Consiliul Judetean construieste viitorul

Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului a avizat Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Sibiu, care urmeaza a fi insusit de Consiliul Judetean Sibiu peste citeva zile. Planul, in opinia realizatorilor, defineste principalele directii de dezvoltare, pentru o mai buna organizare a judetului pina in 2015. Dupa ce a fost luata in calcul evolutia demografica a localitatilor, au fost creionate drumuri de mare viteza, linii feroviare modernizate, noi acumulari hidrografice, noi orase si centre de turism, ori transformarea unor localitati in centre de importanta zonala.

Mai putine fumuri

Potrivit studiilor privind evolutia demografica, in urmatorii ani, populatia judetului va suferi ample mutatii. O serie intreaga de asezari isi vor spori numarul de locuitori, in timp ce, in altele, vor fi tot mai putine fumuri. In declin se vor afla, printre altele, mai multe localitati din zona Marginimii. Practic, sint prognozate scaderi ale numarului populatiei, de peste 10 la suta, in Ludos - 41%, Pauca - 31%, Poiana Sibiului -  25%, Riu Sadului - 24%, Tilisca si Valea Viilor - 23%, Sadu - 18%, Blajel si Apoldu de Jos - 13%, Saliste si Turnu Rosu - 10%.  Scaderi mai moderate s-ar inregistra in Porumbacu de Jos - 9%, Slimnic si Birghis - 8%, Loamnes, Sibiu, Dumbraveni - 6%, Arpasu de Jos si Medias - 5%, Seica Mare - 4%, Micasasa, Marpod, Ocna Sibiului, Bazna - 3%, Atel si Racovita - 2%.

Populatie in crestere

La polul opus, localitatile care ar cunoaste in perioada prognozata o crestere semnificativa (cu peste 20%) a numarului populatiei, ar fi la Hoghilag - 20%, Rosia - 21%, Nocrich - 24%, Copsa Mica - 25%, Mihaileni si Bradeni - 27%, Vurpar - 29%, Dirlos - 30%, Brateiu - 33%, Poplaca - 35%, Chirpar - 36%. Cresteri substantiale, de peste 50%, s-ar inregistra in Sura Mare si Merghindeal - 58%, Sura Mica - 61%, Cristian - 65% si Altina - 73%.

Circulatie rapida

Pentru o circulatie mai rapida si confortabila, Consiliul Judetean mizeaza pe realizarea drumurilor de mare viteza, reprezentate de cele doua autostrazi care urmeaza sa traverseze judetul: Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Sebes - Deva - Arad - Nadlac si Bucuresti - Brasov - Cluj - Oradea - Bors. De asemenea, a prins in Planul de Amenajare si constructia drumului national Brasov - Sibiu, cu patru benzi de circulatie (110 km), precum si linia de centura a municipiului Sibiu.

Cai ferate

Conform strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare din Romania - perioada 2001 - 2010, elaborata de Compania Nationala de Cai Ferate S.A., in judetul Sibiu se va moderniza, in partea de nord, calea ferata Bucuresti - Brasov - Sighisoara - Cluj Napoca, parte din Coridorul IV Trans-european Curtici - Brasov - Bucuresti - Constanta. In acelasi timp, va avea loc reabilitarea tronsonului feroviar Coslariu - Sighisoara, parte a liniei cu viteza mare Episcopia Bihor - Cluj Napoca - Sighisoara - Brasov - Bucuresti. Urmeaza sa fie modernizat si tronsonul feroviar Deva - Sibiu  - Rimnicu Vilcea, parte din linia cu viteza sporita, pe traseul Curtici - Arad - Deva - Sibiu - Rimnicu Vilcea - Valcele - Bucuresti.    

Cai aeriene

Aeroportul civil pentru transportul aerian de calatori si marfa, care functioneaza pe teritoriul judetului Sibiu, este prevazut in Planul de amenajare a teritoriului national -  Sectiunea I Cai de comunicatie anexa nr.VII, pentru lucrari de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protectie a navigatiei aeriene si de deservire. Vor beneficia de modernizari urmatoarele obiective: pista, balizajul, aerogara, terminalul si depozitul.

Transportul combinat

Terminalele de transport combinat de marfuri din municipiile Sibiu si Medias vor beneficia de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului combinat. Se vor acorda reduceri sau scutiri de taxe si impozite pentru societatile care isi desfasoara activitatea in domeniul transportului combinat si acordarea de subventii cailor ferate in domeniul transportului combinat din surse externe, nationale si locale, subventii de la bugetul de stat pentru reabilitarea de modernizari si investitii in terminale din gestiunea „CFR Marfa".

Hidrocentrale

Pentru producerea energiei electrice vor fi amenajate acumulari si vor fi construite centrale hidrolectrice prin acumularea Racovita, care va fi amplasata pe riul Olt, in amonte de confluenta cu riul Sebes. La aceasta se adauga acumularea Lotrioara, amplasata pe riul Olt, in amonte de confluenta cu piriul Lotrioara, si acumularea Craciuneasa, care va fi  amplasata pe Riul Mare.

Aductiuni

In Legea nr. 171/1997 - lege privind Planul de Amenajare a Teritoriului National este prevazuta aductiunea Zetea - Sighisoara - Medias - Copsa Mica. Locul de priza este viitoarea acumularera Zetea pe riul Tarnava Mare. Aductiunea va fi sursa de apa pentru alimentarea oraselor Medias, Dumbraveni, Copsa Mica precum si a altor localitati de pe traseu.

Doua axe locale

In interiorul judetului vor aparea doua axe locale de dezvoltare, pe linga cele doua interregionale existente, Sibiu - Cluj si Sibiu - Brasov. Pe baza lor urmeaza sa se imbunatateasca relatiile dintre toate centrele polarizatoare de nivel intercomunal, care sa faciliteze schimburile dintre localitati. In primul rind este necesara conturarea unei axe estice Cirta - Dumbraveni, care sa faca legatura intre zona de sud si cea de nord a retelei de localitati, iar in al doilea rind este propusa o axa mediana de dezvoltare Sibiu - Agnita, menita sa dinamizeze zona vaii Hirtibaciului.

Parcuri industriale

Suprafetele afectate activitatilor sectorului secundar vor trebui sa creasca, factorul de localizare jucind un rol tot mai important. Terenuri necesare intreprinderilor vor trebui create in preajma centrelor urbane mai importante, municipiul Sibiu si Medias, orasele Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Talmaciu, Ocna Sibiului.

Activitati de servicii

In afara localitatilor urbane si a centrelor intercomunale propuse este necesara promovarea in continuare a resedintelor comunale cu functii diferite de cea agricola, cum sint cele cu activitati de servicii - Arpasu de Jos, Nocrich, balneoclimaterice - Bazna, turistice - Rasinari, Biertan, s.a.

Centre de locuit

Cadrul periurban convine in general celor ce traiesc in preajma asezarilor urbane, imbinind cadrul natural oferit de locuintele individuale cu accesul la locurile de munca si serviciile din municipii. Se vor construi astfel de centre la Selimbar, Cristian, Axente Sever, sa. Cadrul micilor orase si a centrelor comunale importante, care sa ofere locuitorilor sai un nivel de servire convenabil (invatamint, comert, cultura) si posibile locuri de munca, care imbina modul de viata urban cu cel rural vor fi create in zonele urbane medii si mari (Agnita, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Saliste, Talmaciu,  s.a.).

Centre turistice

Cadrul montan, in care locuirea este integrata in spatiul natural, unde se propune o combinare mai accentuata a activitatilor cu functia turistica si de recreere, se regasesc la   Cirta, Jina, Riul Sadului, Racovita, Rasinari, Turnu Rosu, s.a. In toate zonele se vor organiza, solitar sau impreuna cu Ministerul Turismului, programele „Refacerea in statiuni balneare", „Vacanta la tara", „Romania - tara vinurilor" (Valea Tirnavelor), „Programul" (calitatea serviciilor). Statiunile rurale trebuie sa se indrepte spre un mod de viata urban, cu polarizarea elementelor de atractie cit mai aproape de sursa (izvoare, lacuri termale, pavilioane balneare), dezvoltarea turismul balnear in statiunile Bazna si Ocna Sibiului, amenajarea de ferme agroturistice si omologarea acestora. 

Centre polarizatoare

Cooperarea intre localitatile din estul judetului cu centrele de polarizare in ceea ce priveste crearea de locuri de munca si accesul la servicii este menita a contracara procesele demografice negative ce au loc in aceasta zona - scaderea numarului de locuitori, imbatrinirea populatiei, deficite educationale. Centrele polarizatoare cu rol coordonator sint propuse orasele Agnita si Dumbraveni, precum si resedintele comunale cu rol semnificativ in teritoriu - Biertan, Cirta, Iacobeni, Nocrich.

Specializarea activitatii

Dezvoltarea functiilor localitatilor trebuie sa se faca si in profunzime, urmarindu-se o continua specializare si diversificare a activitatilor. Sansele cele mai mari pentru aplicarea acestei masuri le au localitatile rurale sau orasele mici, cu o mina de lucru relativ bine formata, cum ar fi Miercurea Sibiului, Arpasu de Jos, Axente Sever, Mosna, Nocrich, Orlat, Agnita, Avrig, Dumbraveni, Saliste.

Activitati de servire

In categoria localitatilor cu vocatie pentru activitati de servire intra centrele  de polarizare - intercomunale si comunale, localitatile turistice si cele cu servicii legate de productie. Pentru aplicarea acestei masuri sint avute in vedere in primul rind satele cu functii de servire: Iacobeni, Hoghilag, Mosna, Nocrich si apoi cele cu functie turistica Poiana Sibiului, Rasinari, Biertan, Cirta, Sibiel.

Activitati neagricole

Promovarea activitatilor productive neagricole va fi o sarcina permanenta in cadrul politicilor economice ale administratiilor locale. Localitatile avute in vedere in acest sens sint in primul rind cele cu potential sau cele care poseda in prezent functiuni secundare, cum ar fi Axente Sever, Arpasu de Jos, Cristian, Mosna, Nocrich, Seica Mare.

Agricultura

Potentialul agricol al judetului este previzionat in crestere si diversificare. Se mizeaza pe dezvoltarea pomiculturii, infiintarea de unitati de mica industrie in prelucrarea fructelor (conserve, bauturi) la Dumbraveni, Atel, Dirlos, Laslea, Biertan, Mosna, Seica Mare, Seica Mica, Slimnic, datorita existentei unor suprafete relativ mari acoperite cu livezi. De asemenea, pe constituirea unei zone de colaborare viticola, care include Copsa Mica, Seica Mare, Seica Mica, Micasasa, Bazna, Axente Sever, Atel, Brateiu, Dirlos, Dumbraveni. Dar si dezvoltarea culturilor de cereale si a plantelor tehnice la Medias, Avrig, Atel, Bazna, Blajel, Hoghilag, Laslea, Loamnes, Pauca, Porumbacu de Jos, Seica Mare,  Slimnic, Sura Mare, Arpasu de Jos, Cirta, Cirtisoara, Selimbar acestea dispunind de suprafete de teren pretabile pentru aceasta grupa de culturi.

Silvicultura

Se va urmari cu prioritatea cresterea suprafetelor impadurite in zonele de deal si podis, cu deficit de vegetatie forestiera - Ocoalele silvice Medias, Sibiu, Agnita si Saliste, reconstructia padurilor poluate si degradate din punct de vedere ecologic din zona Copsa Mica. O atentie deosebita se va acorda ocrotirii speciilor valoroase sau rare, stoparii defrisarilor si initierea unor programe de refacere a padurilor in scopul diminuarii proceselor de degradare a solului, reconstructia prin impadurire a unor terenuri degradate (489ha) pe teritoriul comunelor Bruiu, Bradeni, Chirpar, Iacobeni, Laslea, Atel.

Turism

Satisfacerea cerintelor traficului turistic in conditii de rentabilitate prin amenajarea zonelor turistice, cu efecte asupra altor ramuri si activitati vor avea in vedere trei zone principale. In zona Fagaras se vor realiza clasificarea si omologarea statiunilor montane si a principalelor servicii turistice, deschiderea mai multor centre de inchiriat material sportiv pentru sporturile de vara si de iarna, modernizarea si extinderea instalatiilor de transport pe cablu existente, amenajarea unor instalatii de transport pe cablu la Bilea, organizarea unor competitii sportive de importanta nationala si internationala. In zona,  alaturi de vinatoare si pescuit se va dezvolta silvoturismul, vor fi incluse  siturilor istorice si etnofolclorice in circuite turistice - Avrig, Cirta, Cirtisoara. In zona Sibiu se vor restaura siturilor istorice aflate in diverse stadii de degradare si valorificarea lor turistica in Sibiu, Cisnadie, Rasinari, Sibiel, Miercurea Sibiului, s.a. La acestea se aduga permanentizarea unor evenimente culturale cu traditie inclusiv folclorice din Marginimea Sibiului, organizarea de congrese si reuniuni anuale, modernizarea si extinderea instalatiilor de transport pe cablu si infiintarea unor scoli - centre pentru inchirierea de material sportiv pentru sporturile extreme la Paltinis, infiintarea unor scoli de echitatie si a unor scoli de schi. Zona Medias  va avea in vedere includerea siturilor istorice in circuite turistice Agnita, Atel, Bazna, Brateiu, Biertan, Darlos, Dumbraveni, Iacobeni, Laslea, Medias, Merghindeal, Mosna, Valea Viilor.

Orase noi

Undeva prin 2010, in judet este prognozata aparitia a doua orase noi. Localitatile  propuse spre a fi declarate orase sint Boita (localitate apartinatoare orasului Talmaciu) si Orlat. Schimbarile statutului administrativ al unor comune, prin trecerea lor in categoria oraselor, vor surveni intr-o etapa de perspectiva mai indepartata, intrucit localitatile avute in vedere nu intrunesc conditiile de dotare si echipare necesare acestei modificari.

Locuinte cu foto Tilisca

Conform Planului de Amenajare, la nivelul anului 2015, numarul total de locuinte din judet ar trebui sa ajunga la cca. 170.000 unitati, cu cca. 320.000 de camere. Efortul constructiv din urmatorii ani trebuie sa cuprinda si lucrarile de reparatii, dezafectare, modernizare si remodelare ale fondului locativ existent, care necesita o cantitate suplimentara de materiale de constructie si  manopera. Suprafata locuibila medie actuala a unei locuinte este de 41,5 mp. Va trebui sa creasca la cca. 50 mp, facind astfel ca suprafata locuibila totala pe judet sa ajunga la cca. 8.500.000 mp, adica cca 20 mp de persoana.