Birocratia isi bate joc de Cioran

Ieri, comemorarea a 12 ani de la moartea lui Emil Cioran, a fost una tacuta la Sibiu. Placuta comemorativa de pe casa in care a locuit cindva filosoful este si acum gresita. O rusine pentru Capitala Culturala Europeana.

Placuta comemorativa a lui Emil Cioran din Sibiu pateaza memoria filosofului

In Capitala Culturala Europeana, niciun eveniment nu a marcat 12 ani de la trecerea in nefiinta a filosofului Emil Cioran, care si-a legat numele de Sibiu. Mai mult decit atit, pe strada Tribunei, pe casa de la numarul 24, sta si acum o placuta comemorativa in care anul decesului filosofului a fost gresit. „1911 - 1996" sta scris pe zidul casei in care a locuit, in tinerete, Emil Cioran, care a murit pe 20 iunie 1995.

E nevoie de mobilizare

Reprezentantii Directiei Judetene de Cultura Sibiu cunosc situatia, dar spun ca nu pot corecta greseala. Este nevoie de o cerere oficiala din partea celor care au montat placuta. Aceasta ar trebui, apoi, inaintata Primariei. Vasile Crisan, directorul Directiei de Cultura, a declarat ca el a incercat in repetate rinduri sa ajute la modificarea placutei, insa demersurile sale trebuie ajutate si de fundatia care a montat placuta gresita. Intre timp, birocratia pateaza memoria uneia dintre cele mai mari personalitati culturale ale Romaniei.

Personalitate de neegalat

Emil Cioran s-a nascut la 8 aprilie 1911, in comuna Rasinari. Absolvent al  Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti, Cioran a fost profesor de filosofie la Brasov. Din anul 1938 s-a stabilit in Franta, unde publica la prestigioasa editura pariziana „Gallimard". Cartile aparute in Franta au fost publicate in Romania incepind cu anul 1990, editura „Humanitas" obtinind acordul autorului pentru tiparirea in exclusivitate nationala a intregii sale opere. Cioran este unul dintre cei mai cunoscuti si mai originali oameni de cultura contemporani. A fost ales, dupa 1989, alaturi de Eugen Ionescu, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Romania. In tara, a debutat in publicistica de timpuriu (1932), colaborind cu articole si eseuri la diverse ziare si reviste, printre care „Gindirea", „Vremea", „Miscarea", „Discobolul", „Floarea de foc", „Calendarul", „Convorbiri literare" sau „Azi", devenind unul dintre numele de referinta ale miscarii spirituale cunoscute sub denumirea de „noua generatie".