Anghinarea

Mentionata in Franta incepind cu secolul al XV-lea, aceasta leguma era apreciata mai ales pentru calitatile sale afrodiziace... cu toate ca aceasta insusire nu a fost niciodata confirmata de savanti.

Indicatii

Proprietatile curative ale anghinarei sint unanim recunoscute de stiinta moderna. Printre cercetatorii care s-au ocupat de aceasta leguma, sa-i amintim pe Doctorul Furlenmeier, care, cel dintii, dupa numeroase cercetari, a descoperit remarcabila sa influenta de reducere a colesterolului. Doctorul Jean Valnet, care a dovedit ca anghinarea este un puternic colagog. Provocind secretia bilei, anghinarea are o puternica actiune asupra digestiei, facilitind asimilarea alimentelor. Ca si colesterolul, acidul uric si ureea scad dupa consumul de anghinare. Arterioscleroza, edemul, flatulenta (balonarea), cresterea in greutate sint cazuri in care consumarea acestei legume este indicata. Dupa unii, anghinarea ar avea si calitati hipotensive, dar in acest domeniu efectul nu a fost dovedit. In schimb, consumul ei este recomandat persoanelor astenice, surmenate si celor al caror ficat este lenes, pentru ca acest aliment se dovedeste a fi in egala masura un intaritor al celulelor cerebrale si al glandei hepatice. Insulina, una dintre componentele sale, duce la scaderea glicozuriei (cantitatea de glucoza din urina). Cindva, acesta leguma ocupa un loc important nu numai in bucataria, dar si in farmacopeea familiei.

Arteroscleroza: se pun 30 g de frunze de anghinare in 500 ml de apa. Se lasa sa fiarba 20 de minute. Se strecoara. Se bea cite o cescuta inaintea celor trei mese principale. Acest decoct contribuie si la cresterea diurezei.

Albuminurie: se toaca marunt 15 g de frunze, se lasa sa fiarba zece minute in 300 ml de apa si se strecoara. Se bea o ceasca dimineata, pe stomacul gol, una inainte de cina si una cu o jumatate de ora inainte de culcare.

Artrita: 30 g de radacini tocate marunt se fierb in trei sferturi de litru de apa, pina cind lichidul scade aproape la jumatate, apoi se strecoara. Se bea cite un pahar inaintea celor trei mese principale. Se repeta zilnic, timp de o luna.

Tot un preparat contra artritei, mai eficient in cazul celor cu forme severe ale bolii: 70 g de radacini tocate se pun in 400 ml de apa. Se fierb timp de 20 de minute si se strecoara. Se bea un pahar dimineata, pe stomacul gol, al doilea pahar cu o ora inainte de masa de prinz si inca unul la cina.

Litiaza biliara: se toaca marunt 150 g de frunze. Se pun intr-un litru de apa foarte fierbinte si se lasa la macerat timp de doua ore. Se strecoara cu grija. Se bea o ceasca dimineata, pe stomacul gol, o a doua ceasca dupa-amiaza si a treia cu o ora inainte de culcare.

Diabet: 30 g de frunze tocate marunt se fierb intr-o jumatate de litru de apa timp de zece minute si apoi se strecoara. Se bea o ceasca dimineata, pe stomacul gol si alta seara, cu putin inainte de culcare. Seara, preparatul se poate lua cu citeva picaturi de suc de lamiie.

Ciroza hepatica: se toaca marunt 80 g de frunze. Se lasa la macerat timp de doua saptamini, in 150 ml de alcool de 75°. Se strecoara. Se iau cite 15 picaturi pe o bucatica de zahar, de trei ori pe zi, inainte de mese. Este recomandat ca in timpul acestei cure sa se consume foarte putina carne si sa se manince in schimb mai multe produse lactate si multe fructe si legume.

Hipertensiune arteriala: se fierb timp de zece minute 10 g de frunze intr-un sfert de litru de apa. Se mai lasa sa infuzeze timp de 25 de minute. Se bea cite un paharel de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa.