Adoptii „cu cintec"

„Copiii nu pot fi o marfa", au cazut de acord participantii la cea de-a treia conferinta sociala organizata de Academia Evanghelica Transilvania. Sub genericul „Adoptii la nesfirsit? Romania si legislatia adoptiilor in noul context european", ieri, la Sibiu, s-au reunit secretarul de stat Theodora Bertzi, seful Oficiului Roman pentru Adoptii, Onno Simmons, reprezentantul Comisiei Europene la Bucuresti si reprezentanti ai Bisericii si societatii civile. Intilnirea i-a avut ca invitati si pe Excelenta Sa Thomas Gerlach, consulul general al Germaniei la Sibiu, precum si pe Barbara Schöfnagel, atasatul social al Ambasadei Austriei.

Legislatie innoita

Secretarul de stat Theodora Bertzi, seful Oficiului Roman pentru Adoptii (ORA), a prezentat, ieri, la Sibiu, un istoric al adaptarii legislatiei romanesti din domeniul adoptiilor si comparatia sistemului actual cu normele comunitare. „La ora actuala, legislatia romaneasca raspunde normelor europene. Aceasta a fost concluzia la care am ajuns, dupa un studiu comparativ cu alte opt state ale Uniunii Europene. Romania are, inca, cele mai usoare proceduri in acest domeniu, dar inainte au fost si mai permisive", a explicat Bertzi numeroasele crize din anii trecuti, in care adoptiile internationale erau, practic, forma legala a traficului de copii. Noua legislatie a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005, dupa aproape doi ani si jumatate de consultari cu specialisti romani si europeni, propusi de Comisia Europeana.

Victimele birocratiei

Bertzi a prezentat cazuri concrete in care adoptiile au distrus viata unor copii romani, in loc s-o imbunatateasca. „Am estimat ca, din 1990, s-au facut aproape 30.000 de adoptii internationale si cel putin in perioada 1997 - 2001, 35 % dintre ele s-au facut spre Statele Unite. Sint 1.250 de copii despre care nu mai stim absolut nimic si am vrea macar sa stim daca le este bine. Unii au intrat in sistemul de protectie din statele respective, fie pentru ca nu s-au adaptat sau au fost supusi abuzurilor, fie ca nu s-a putut finaliza juridic procedura", a precizat seful ORA. Bertzi  a dat ca exemplu situatia unui copil asupra caruia, recent, se primise un raport national favorabil, iar ulterior Oficiul a aflat ca fusese supus timp de doi ani la abuzuri sexuale, iar tatal adoptiv era condamnat la 30 de ani de inchisoare. „Asta ne face sa punem la indoiala rapoartele respective", a apreciat Theodora Bertzi.

Europa ne urecheaza

Situatia adoptiilor esuate este departe de a-si gasi o rezolvare. „Cind copiii nu pot sa creasca intr-o familie ordonata si ajung in familii vitrege, inca e un caz fericit. Problema se pune cind intervine interesul financiar. La adoptii trebuie sa ne gindim la binele si interesul superior al copiilor si odata cu aderarea Romaniei la UE avem sanse sa imbunatatim aceasta situatie. Ei sint viitorul si este datoria noastra sa le oferim un viitor demn, intr-o familie armonioasa", a subliniat Excelenta Sa Thomas Gerlach, consulul general al Germaniei la Sibiu. „Adoptia nu e singura solutie pentru a rezolva problemele unui copil nefericit. Copiii nu trebuie sa devina pionii intereselor financiare", a apreciat si Barbara Schöfnagel, atasatul social al Ambasadei Austriei.