2007, an fierbinte

Anul 2007 va fi anul cel mai cald din istoria omenirii, ca urmare a incalzirii globale si a fenomenului El Nino, a anuntat Meteorological Office din Marea Britanie. Combinatia de factori care vor influenta clima anul acesta va face ca temperatura medie sa treaca de recordul stabilit in 1998. Anul 2006 se afla pe locul al saselea in topul celor mai calzi ani. „Noile informatii reprezinta inca un avertisment asupra faptului ca vremea se schimba peste tot in lume", a declarat Katie Hopkins, cercetator in cadrul Met Office.

 Cei mai calzi zece ani din lume au fost inregistrati incepind cu 1994, acestia avind recorduri de temperatura care le-au depasit pe cele inregistrate in ultimii 150 de ani, potrivit agentiei meteorologice a Natiunilor Unite. Met Office din Marea Britanie face o prognoza globala in luna ianuarie a fiecarui an.

Mai mult decit in 1998

Potrivit predictiilor de anul acesta, temperatura medie la nivel global va creste cu 0,54 grade Celsius peste temperatura medie de 14 grade Celsius din perioada 1961-1990. In plus, exista 60 % sanse ca anul 2007 sa fie la fel de cald sau mai cald decit anul 1998, acum pe primul loc in topul celor mai caldurosi ani din lume. Mai multi cercetatori au cazut de acord asupra faptului ca temperaturile vor creste cu doua pina la sase grade Celsius in acest secol, in principal din cauza emisiilor de carbon rezultate din arderea combustibilor fosili. Ei spun ca aceasta crestere de temperatura va conduce la scaderea calotelor glaciare, la cresterea nivelului marilor si la schimbarea tiparelor meteorologice, care ar putea conduce la declansarea de inundatii, foamete si furtuni violente care vor pune milioane de vieti in pericol. Met Office a precizat ca fenomenul El Nino, care sta la baza modificarii tiparelor meteo, va continua in primele luni din 2007, insa efectele sale nu vor fi resimtite imediat, ci abia dupa un an.

An polar international

Cercetatori din peste 60 de state vor incerca sa inteleaga mai bine evenimentele care se petrec la poli, in cadrul primului „an polar international" de dupa 1959, marcat de spectrul schimbarilor climatice. Specialistii in fenomene care tin de zona arctica si de Antarctica vor constata o crestere a bugetelor lor in urmatoarea perioada datorita Anului polar international (API), vast program care va permite alocarea a circa 440 de milioane de dolari in activitatile de cercetare privind polii terestri. Aceasta este a patra oara cind anul polar este celebrat pe plan international (dupa perioadele 1882-1883, 1932-1933, 1957-1958), insa este prima data cind actiunea se inscrie in contextul schimbarilor climatice. „Circa 60% din ceea ce stim in legatura cu regiunile polare, in special cu Antarctica, reprezinta rezultatul cercetarilor efectuate in 1958. Diferenta de acum este ca noul an polar se inscrie in contextul incalzirii globale", a explicat Louis Fortier, director stiintific al ArcticNet, retea canadiana de cercetare. Cu o contributie de 150 de milioane de dolari canadieni (132 de milioane de dolari americani), Canada este principalul beneficiar al fondurilor API, urmata de tarile scandinave si Statele Unite, cu contributii de circa 50 de milioane de dolari fiecare.

Gata de proiecte

Majoritatea proiectelor de cercetare mai trebuie aprobate de diverse state inainte de a inceperea, in martie, a primelor actiuni de observare care vor fi esalonate pe parcursul a doi ani. „Avem nevoie de doi ani pentru a colecta informatii. In ceea ce priveste rezultatele, ele nu vor fi disponibile inainte de 2009-2010", a explicat Kathleen Fischer, directoarea programului canadian pentru API. „Vom analiza starea sistemului climatic la ora actuala si vom face previziuni privind evolutia sa pe parcusul urmatorilor 5 - 20 de ani gratie Anului polar international", spune si Louis Fortier.